Printre alte repercusiuni, invazia rusa in Ucraina a energizat Alianta Atlantica ca niciodata inainte in epoca post-Razboi Rece. Unii experti spun ca alianta, sub conducerea Statelor Unite, ar putea sa fi atins apogeul, potrivit Eurasiantimes.
Dar, in acelasi timp, cele mai importante doua puteri ale Europei – Franta si Germania – par sa acorde o atentie deosebita „autonomiei strategice” si reducerii dependentei Europei de SUA pentru securitatea sa, prin consolidarea abilitatilor armatelor lor.
Cucerirea Camerei Reprezentantilor din SUA de catre republicani si anuntul fostului presedinte Donald Trump pentru presedintia din 2024 au intarit si mai mult aceasta tendinta de „autonomie” atat in Germania, cat si in Franta.
Dupa cum apreciaza Jeremy Shapiro, director de cercetare la Consiliul European pentru Relatii Externe, republicanii vor intreba din nou de ce americanii ar trebui sa plateasca mai mult decat vecinii Ucrainei.
Per total, in timp ce SUA au cheltuit deja miliarde de dolari si s-au angajat sa acorde un ajutor militar de peste 40 de miliarde de dolari pentru Ucraina, Europa a promis doar jumatate din aceasta suma.
Pozitia presedintelui francez Macron pentru viitorul natiunii
In acest context, se poate vedea momentul in care presedintele francez Emmanuel Macron a dezvaluit, la 9 noiembrie, „revizuirea strategica nationala” a Frantei, menita sa defineasca modul in care va arata apararea tarii in 2030.
Macron a declarat ca Franta doreste sa fie o „putere independenta, respectata si agila in centrul autonomiei strategice europene”, cu legaturi puternice cu alianta atlantica.
Important este ca, in „revizuirea sa strategica nationala”, presedintele francez a insistat asupra faptului ca o descurajare nucleara „credibila si moderna” este cheia. Dupa BREXIT, Franta a devenit singura tara din UE cu arme nucleare. „Fortele noastre nucleare contribuie prin existenta lor la securitatea Frantei si a Europei”, a declarat el.
Dar Macron a mai precizat ca „un potential atac balistic nuclear din partea Rusiei in regiune nu ar aduce niciun raspuns nuclear din partea Parisului”. El a spus ca doctrina Frantei „se bazeaza pe ceea ce noi numim interesele fundamentale ale natiunii. Acestea nu ar fi deloc in joc” intr-o astfel de situatie.
Cu alte cuvinte, Macron spune ca armele nucleare franceze sunt doar pentru Franta. Iar acest lucru, la randul sau, pare sa fi relansat o dezbatere in Germania cu privire la dezvoltarea unor arme nucleare proprii.
Aceasta este o chestiune pe care putini din Germania au vrut sa o discute pana de curand, avand in vedere istoria si aversiunea sa fata de tot ceea ce este nuclear. Cu atat mai mult dupa alegerile generale din 2021, care au pus capat unei serii de 16 ani de guverne conservatoare sub conducerea Angelei Merkel.
Dar invazia rusa din Ucraina a schimbat toate acestea. Guvernul german, condus de cancelarul Olaf Scholz (SPD), nu numai ca s-a angajat sa cheltuiasca cel putin doua procente din produsul intern brut in scopuri de aparare, dar a sprijinit partajarea armamentului nuclear al NATO pe teritoriul german.
Germania inclina spre armele nucleare
Se pare ca guvernul german elaboreaza in prezent o prima strategie de securitate nationala, care ar urma sa fie facuta publica la inceputul anului viitor, si va vorbi despre mentinerea unei descurajari nucleare credibile prin apartenenta Germaniei la NATO.
Dezbaterea publica din prezent din Germania arata ca, pe masura ce mediul international de securitate se deterioreaza, optiunile militare si noile armamente nucleare devin mai atractive in randul liderilor politici.
Aceasta „eurodisuasiune”, dupa sustinatorii ei, nu insemna neaparat ca Germania ar face arme nucleare, incalcand Tratatul de neproliferare nucleara (TNP). Aceasta inseamna sprijinirea si finantarea acelor tari europene care detin deja arme nucleare – Franta si Regatul Unit.
Expertul principal in aparare al crestin-democratilor din Bundestag, Roderich Kiesewetter, a prezentat aceasta situatie. Roderich Kiesewetter, deputat si purtator de cuvant pentru politica externa in cadrul partidului crestin democrat, a elaborat aceasta linie de gandire.
„Ideea mea este de a construi pe baza armelor existente in Marea Britanie si Franta”, a sustinut Kiesewetter, recunoscand in acelasi timp ca decizia Marii Britanii de a parasi Uniunea Europeana ar putea impiedica participarea sa.
Teza lui Kiesewetter avea patru ingrediente: „o promisiune franceza de a-si angaja armele pentru o aparare europeana comuna, finantare germana pentru a demonstra natura colectiva a programului, un comandament comun si un plan de amplasare a focoaselor franceze in alte tari europene”.
Insa de o cu totul alta parere este Stephen F. Szabo, profesor adjunct la BMW Center for German and European Studies, Georgetown University, si autor al cartii „Germany, Russia and the Rise of Geo-economics”, „O Coree de Nord nucleara, un Iran curios in materie de arme nucleare si perspectiva ca Japonia si Coreea de Sud sa devina puteri nucleare ridica intrebarea: De ce ar trebui ca Germania sa ramana in urma, avand in vedere puterea si importanta sa pentru securitatea europeana?”.
Fosta sotie a marelui actor Toma Caragiu, actrita Elena Caragiu, a decedat in Statele Unite,…
Postul Craciunului 2024 a inceput pe 15 noiembrie, si se va incheia pe 24 decembrie.…
Nava de spionaj Yantar a fost observata operand drone intr-o zona care contine infrastructura submarina…
Gigantul auto Stellantis (cu marcile Fiat, Alfa Romeo si Lancia, in Italia) nu are intentia…
Ana Birchall, candidat independent la alegerile prezidentiale, sustine ca aproape toate bunurile trecute in declaratia…
Dacian Ciolos, fost premier si fost comisar european, a lansat sambata un apel catre partidele…