Cum schimba extinderea NATO in Nordul Europei echilibrul de putere in regiune. Cosmarul lui Putin

Odata cu aderarea Finlandei si, cel mai recent, a Suediei la NATO, situatia strategica din regiunea Marii Baltice si din flancul nordic al aliantei militare occidentale se schimba radical, insa Rusia reprezinta in continuare o amenintare deasupra si sub apa, relateaza Euractiv.

De-a lungul anilor, NATO si-a sporit in mod constant controlul asupra Marii Baltice, o poarta maritima cruciala pentru flota rusa, cu baze in apropiere de Sankt Petersburg si in exclava puternic militarizata Kaliningrad.

Odata cu aderarea Finlandei si Suediei la NATO, alianta isi va inchide bresa de aparare pe importanta ruta maritima dinspre nord, lasand Rusiei un acces limitat.

Dar, intrucat Moscova este inca in stare sa ameninte infrastructura submarina si sa exercite presiuni asupra regiunii de la bazele sale, expertii avertizeaza ca NATO trebuie sa ramana in alerta.

De la invadarea Ucrainei de catre Rusia in urma cu doi ani, o serie de incidente care au implicat conducte si cabluri submarine in Marea Baltica au dat un semnal de alarma NATO cu privire la vulnerabilitatile sale in regiune.

Spre deosebire de majoritatea tarilor europene, Finlanda nu a incetat sa mai cheltuiasca pentru armata dupa incheierea Razboiului Rece, in timp ce Suedia a restabilit in 2017 recrutarea, care se aplica atat barbatilor, cat si femeilor.

Ambele tari vor aduce, de asemenea, atuuri semnificative in ceea ce priveste apararea aeriana, fortele terestre si capacitatile navale.

Finlanda are unul dintre cele mai mari arsenale de artilerie si forte terestre din Europa, care, ca marime, il intrece pe cel al greilor din domeniul apararii, Franta, Germania si Regatul Unit. De asemenea, Helsinki si-a reinnoit recent flota de avioane de vanatoare si se asteapta ca pana in 2026 sa detina 64 de avioane de vanatoare F-35 de productie americana, care vor contribui la politia aeriana din zona baltica.

Intre timp, Suedia, cu bogata sa mostenire istorica navala, aduce la masa de joc o flota bine calibrata pentru Marea Baltica, o forta aeriana echipata cu avioane de lupta Saab Gripen dezvoltate pe plan local si o industrie de aparare „artizanala”.

„Pentru Rusia, situatia este acum mult mai complicata, deoarece daca ar vrea sa actioneze impotriva statelor baltice, nu ar putea lasa goala granita cu Finlanda”, a declarat Minna Alander, cercetator la Institutul finlandez pentru afaceri internationale.

„Asa ca faptul ca faptul ca granita dintre NATO si Rusia este acum de doua ori mai lunga este o mare problema pentru Moscova”, a spus ea.

Statele baltice ale NATO au fost mult timp considerate ca fiind un calcai al lui Ahile pentru alianta, fiind expuse in special la amenintarea de a fi izolate daca trupele terestre rusesti ar cuceri Culoarul Suwalki, de 65 de kilometri, dintre Belarus si Kaliningrad.

„Aderarea Suediei la NATO este un impuls semnificativ pentru securitatea Marii Baltice si a intregii Aliante”, a declarat ministrul estonian al apararii, Hanno Pevkur, pentru Euractiv.

Locatia strategica a fortelor armate suedeze ar permite NATO sa se deplaseze mai eficient si sa aiba libertate de actiune in Marea Baltica, in timp ce industria interna suedeza ar contribui semnificativ la „scutul defensiv al NATO”, a spus el.

„Ca sa spunem simplu – tarile baltice se pot simti mai sigure ca ne sunt acoperite spatele. Avem o intelegere comuna cu Suedia ca Rusia ameninta pacea si securitatea tuturor tarilor din regiune”, a declarat Pevkur.

Lituania a inchis partial tranzitul feroviar al marfurilor rusesti catre si dinspre Kaliningrad, spunand ca pune in aplicare sanctiunile UE, dar aceasta masura a infuriat Moscova, care a promis ca va reactiona, aprinzand temerile legate de asa-numitul „Culoar Suwalki”.

Aderarea Suediei si Finlandei inseamna, de asemenea, extinderea prezentei NATO in Arctica, o regiune din ce in ce mai strategica pentru Rusia si China.