De ce nu mai mangaie Merkel refugiati pe cap? „Mana ei a devenit de gheata”

In decurs de doar un an, cancelarul german, Angela Merkel, si-a modificat gandirea referitoare la refugiati, iar mana, care mangaia candva migranti, a devenit mai rigida. Dar asta nu arata neaparat ca o abdicare de la vechile sale principii.

In luna iulie a anului trecut, Merkel incerca sa consoleze si sa opreasca lacrimile unei tinere palestinience, refugiata din Liban, care urma sa fie expulzata inapoi in tabara din care parintii sai au salvat-o, aducand-o in Europa. Angela Merkel a mangaiat-o atunci bland pe cap, spunandu-i ca nu poate face nimic, scrie Deutsche Welle.

Dupa acel episod, Merkel a uimit insa Europa cu celebrele sale cuvinte „Ne vom descurca”. Ulterior, am devenit martori ai unui apus incet al acestor cuvinte. Cum s-a ajuns aici?

Legat de cazul cu fata din Palestina, multi au comentat pe Twitter, oripilati de gestul cancelarului: cum sa fii atat de nemilos la adresa unui copil, cat de lipsita de sentimente trebuie sa fii, sa spui in fata unui copil ca va fi expulzat? Cum sa spui asta unui copil care, pe deasupra, vorbea bine nemteste, pentru ca locuiese ceva timp in Germania si invatase aici. Asta s-au intrebat multi, folosind hashtag-ul #merkelstreichelt

Cand Merkel inca mangaia pe cap

Nu toti pot veni si ramane in Germania. Cu aceasta formula simpla, Merkel, absolventa de fizica, i-a explicat copilului aceasta stare de lucuri. Daca toti vor veni, atunci nu ne vom mai descurca, spunea Merkel in urma cu exact un an. De atunci incoace, odata cu venirea crizei refugiatilor, Merkel a suferit o schimbare radicala.

In cadrul intalnirii amintite care a avut loc la Rostock, ea a dat un raspuns pe cat de formal si de rece tinerei fete palestinience. Atunci, pentru Merkel, refugiatii nu reprezentau decat un val asupra unei harti geografice, iar Germania si zonele afectate pareau ceva asemanator vaselor interconectate. Adevarul rece, spus atat de ferm fetei, care a condus la lacrimile ei, a scos-o pe Merkel din echilibru.

Intr-un fel parea stangace aceasta atitudine de a mangaia fata pe cap: o consolare care nu linistese. Emotiile spontane, pur si simplu, nu-i sunt tipice lui Merkel si, nu intamplator criticile publice au venit imediat. Acest cadru cu Merkel si mangaierea a facut repede inconjurul lumii, la apogeul crizei refugiatilor: Merkel, cancelarul rece, si fata inecata in lacrimi.

Aceasta intalnire, cu siguranta, a rascolit-o pe Merkel. A monitorizat cu atentie reactiile oamenilor si comentariile publice ale acestora, incercand sa corecteze ceva in atitudinea sa.

Cateva saptamani mai tarziu, in gara centrala din Munchen refugiatii au fost intampinati cu aplauze si jucarii de plus pentru copii acestora. Merkel decisese: Germania va deschide portile refugiatilor blocati in Ungaria. Presupunem ca aceasta decizie istorica nu a fost provocata de lacrimile fetei palestinience.

Merkel a reactionat la situatia catastrofala din Ungaria si, probabil, a calculat ca decizia sa va intra in istorie. In orice caz, cadrul cu cancelarul rece a fost imediat corectat: regina de gheata s-a transformat imediat intr-un cancelar plin de emotie si compasiune. Spusele sale, „ne vom descurca”, s-au transformat in mantra lui Merkel, fara un master plan.

Aceleasi cuvinte corecte si dure a uitat sa le spuna si compatriotilor sai. S-a abtinut, de pilda, sa le spuna acestora ca integrarea refugiatilor va costa miliarde si ca vor izbucni conflicte. Astfel de cuvinte chiar nu isi mai gaseau locul in euforia de atunci. Cancelarul o stia pe a ei: daca Germania nu isi va arata ospitalitatea fata de refugiati, atunci aceasta nu va mai fi Germania ei.

Pur si simplu, cancelarul si oricine era impotriva acestui concept nu era parte a societatii. Punct.

Coborarea pe scara moralitatii

Dupa ce a urcat pana in varful acestui munte de moralitate, cancelarul a coborat usor, usor. Din septembrie incoace, Merkel si-a corectat cursul politic, fara ca aceasta sa arate ca o renuntare la politica sa precedenta. Pe deasupra si cu succese neasteptate: legile migratiei au fost inasprite, fiind semnata si o intelegere cu Turcia in privinta refugiatilor.

Acum Merkel sustine ca, dupa ce va trece ce-i mai rau, refugiatii trebuie sa se intoarca in tarile lor de bastina. A ajuns chiar sa spuna chestii de genul: musulmanii trebuie sa accepte ca germanii mananca porc. Dupa doar un an, mana blajina a lui Merkel, care mangaia refugiati, a devenit de gheata.

Asta pare ca s-a intamplat pe nevazute, ceea ce reprezinta o adevarata dovada de abilitate politica, una dintre „specialitatile lui Merkel”. Spectacolul sau continua. Nu e sigur, insa, ca la final publicul o va mai aplauda.

Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook