De data asta nu vor castiga borfasii. Doctor in drept detaliaza cum poate fi respinsa revocarea lui Lazar
Vlad Perju, doctor in drept la Harvard, explica detaliat cum solicitarea de revocare a lui Augustin Lazar ar putea fi respinsa de CCR, in cazul in care va ajunge in fata acestor magistrati. El aduce aminte ca in cazul Kovesi votul pentru revocarea acesteia a fost la limita in CCR.
„Raportul privind activitatea manageriala a procurorului general pune in pericol viitorul d-lui Augustin Lazar la Ministerul Public insa nu duce automat la revocarea acestuia. Interpretat atent, precedentul Kovesi arata cum soarta procurorului general poate fi diferita de cea a procurorului-sef DNA. Exista strategii constitutionale de a il salva pe d-l Lazar de la revocare, insa implementarea lor necesita atentie la detalii, luciditate si disciplina”, spune Perju intr-un text publicat pe contributors.ro.
In continuare, el explica detaliat cum ar putea fi construita argumentatia pentru ca CCR sa respinga solicitarea de revocare.
„Daca cererea de revocare nu este retrasa, ceea ce in realitate s-ar putea intampla doar daca actualul ministru de justitie este remaniat, viitorul procurorului general Lazar va fi decis de Curtea Constitutionala, la care se va ajunge dupa avizul negativ al CSM si refuzul presedintelui de a da curs cererii de revocare. Or, pentru a intelege cum va dispune Curtea, trebuie sa ne intoarcem la cazul Kovesi (Decizia CCR 358/2018) prin care CCR interpreta Constitutia ca permitand ministrului justitiei sa decida cu larga discretie oportunitatea revocarii procurorilor din functii de conducere. Extrem de important este faptul ca doar 4 din cei 9 judecatori CCR au fost convinsi de rationamentul majoritatii. Trei judecatori au facut opinie separata, iar alti doi judecatori au facut opinie concurenta, adica au considerat ca presedintele trebuie sa demita procurorul-sef DNA insa din motive substantial diferite de cele invocate de majoritatea de 4 judecatori. In cazul d-lui Lazar, intrebarea decisiva este cum trebuie pregatit si argumentat cazul sau in fata CCR astfel incat cei 5 judecatori care au facut opinie separata sau concurenta in cazul Kovesi sa formeze o majoritate. Repetarea situatiei Kovesi in care CCR ii cere direct presedintelui revocarea din functia de conducere a unui procuror, iar acesta intarzie aplicarea deciziei, ar duce la o noua criza institutionala.
Solutia pentru evitarea unei asemenea crize si salvarea procurorului general se gaseste in cele trei pagini ale opiniei concurente a judecatorilor Enache si Teodoroiu in Decizia CCR 358/2018. Spre deosebire de colegii lor din majoritate, care au ignorat total rolul CSM, cei doi judecatori au recunoscut importanta CSM-ului ca garant al independentei justitiei. In cazul Kovesi, judecatorii Enache si Teodoroiu au considerat ca principiul colaborarii loiale intre institutii nu a functionat corespunzator in ce priveste CSM si ministerul justitiei, astfel ca situatia conflictuala pe care presedintele a trebuit sa o rezolve (prin demiterea d-nei Kovesi) ar fi trebuit transata inainte ca aceasta sa ajunga pe masa presedintelui. Este adevarat ca cei doi judecatori si-au asumat interpretarea textului constitutional prin care desfasurarea activitatii procurorilor sub autoritatea ministrului justitiei ii permite si chiar obliga pe acesta din urma la evaluarea manageriala a sefilor parchetelor. In acelasi timp, insa, cei doi judecatori au considerat esential ca acea verificare nu trebuie sa afecteze independenta procurorilor.
Prin urmare, in cazul Lazar, conduita si avizul CSM cat si conduita si decizia presedintelui trebuie sa fie de natura a convinge un total de cel putin 5 din cei 9 judecatori CCR (inclusiv pe judecatorii Enache si Teodoroiu) ca ministrul justitiei si-a exercitat abuziv atributiile constitutionale, ca prin conduita lui ministrul justitiei a incalcat principiul colaborarii loiale si ca cererea de revocare a ministrului justitiei nu intruneste criteriile de legalitate pentru care Curtea a recunoscut acestuia capacitatea de a cere revocarea procurorilor din functii de conducere.
Aceasta strategie este dificila insa nu imposibila. In primul rand, raportul privind activitatea manageriala a procurorului general este de o foarte slaba calitate juridica, chiar mai slaba decat precedentul raport cu privire la procurorul-sef DNA. Se poate lesne demonstra ca acest raport reprezinta atitudinea subiectiv politica a ministrului justitiei. Remarca de la pagina 15 din raport despre motivele de interes personal pentru care presedintele Iohannis a acceptat candidatura d-lui Lazar reprezinta o proba clara in acest sens. Alte cateva elemente ale raportului (cum sunt cele referitoare la data ultimelei evaluari a d-lui Lazar inclusa in dosarul de examen pentru functia de procuror general) vor putea fi clarificate de acesta in timpul audierii la CSM. Insusi faptul ca ministrul justitiei nu i-a cerut direct procurorului general o explicatie, ca nu s-a adresat CSM in ce priveste celelalte critici aduse in raport, sau ca a inaintat raportul catre presedintele tarii inainte de primirea avizului consultativ CSM, arata ca d-l Toader se face vinovat de incalcarea principiului colaborarii loiale intre institutii. Avizul consultativ al CSM trebuie redactat din aceasta perspectiva, si deci trebuie sa aiba o structura diferita fata de Hotararea 52/27.02.2018 privind analiza motivelor de revocare a d-nei Kovesi. In ce priveste principiul colaborarii loiale, va trebui argumentat ca acesta face parte din conditiile de legalitate ale cererii de revocare pe care Decizia 358/2018 permite presedintelui sa le aiba in vedere. Este adevarat ca aceasta ar fi o interpretare mai larga a conditiilor de legalitate retinute in Decizia 358/2018, insa este un argument rezonabil, care incorporeaza principiul suprematiei constitutionale atat de important in jurisprudenta Curtii, si care ar putea atrage o noua majoritate CCR. Este esential ca decizia presedintelui sa nu invoce motive de oportunitate, chiar si in subsidiar, pe care CCR le interpreteaza ca apartinand exclusiv competentei ministrul justitiei. Poate ca o argumentare a pozitiei presedintelui pe criterii exclusiv de legalitate ar fi putut-o salva pe Laura Kovesi.
Important este ca judecatorii CCR sunt dispusi sa limiteze elementele discretionare ale autoritatii ministrului justitiei asupra procurorilor. Decizia 358/2018 este vazuta in interiorul Curtii ca radicala in opinia majoritara, fragmentara in ce priveste pe judecatori, si in general vulnerabila. Unii dintre membrii Curtii, desi nu toti, inteleg ca Decizia 358/2018 trebuie corectata si adaptata momentului politic. Reactia la revocarea procurorului-sef DNA, inclusiv din partea Comisiei de la Venetia, s-a resimtit asupra Curtii. Modul in care ministrul Toader intelege sa pluseze cerand acum demisia procurorului general arata ca temerile de imixtiune politica, care au ingrijorat societatea civila, nu sunt imaginare”, a detaliat Perju.
Vlad Perj este doctor in drept la Harvard, profesor invitat de drept european la Harvard Law School (2011-2012) si profesor de drept constitutional american si comparat, drept european si filozofia dreptului la Boston College.
