„De neacceptat!”. Trei asociatii ale magistratilor il apara pe judecatorul hartuit de Inspectia Judiciara pentru ca a decis ca Sectia Speciala nu mai exista, in acord cu hotararea CJUE

Trei asociatii ale magistratilor, care s-au remarcat deja prin numeroase luari de atitudine fata de atacurile fostul Regim PSD-Dragnea la adresa statului de drept, ataca decizia Inspectiei Judiciare de a declansa cercetarea disciplinara impotriva judecatorului care a indraznit sa decida ca Sectia Speciala nu mai exista, punand astfel in aplicare hotararea Curtii de Justitie a UE (CJUE).

„O asemenea procedura disciplinara este inexplicabila si incompatibila cu normele dreptului Uniunii Europene, afectand esenta procedurii reglementate de articolul 267 TFUE si, odata cu aceasta, chiar fundatia Uniunii insesi, si avand un efect disuasiv asupra oricarui magistrat roman chemat sa aplice normele obligatorii ale dreptului Uniunii Europene, inclusiv jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene, in temeiul art.148 din Constitutia Romaniei. (…) Implicarea unor organe administrative de tipul Inspectiei Judiciare in privinta aplicarii dreptului Uniunii Europene de instantele judecatoresti este, prin urmare, de neacceptat”, subliniaza cele trei asociatii.

Comunicatul integral:

Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania, Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor si Asociatia Initiativa pentru Justitie: Implicarea unor organe administrative de tipul Inspectiei Judiciare in ceea ce priveste aplicarea dreptului Uniunii Europene in cazuri concrete de instantele judecatoresti nu poate fi acceptata

Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania, Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor si Asociatia Initiativa pentru Justitie au luat act de informatiile publicate in presa privind inceperea cercetarii disciplinare pentru savarsirea abaterii disciplinare reprezentand exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, daca fapta nu intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni, fata de dl judecator Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Pitesti, ca urmare a aplicarii intr-un litigiu, la 7 iunie 2021, a hotararii Curtii de Justitie a Uniunii Europene din 18 mai 2021, pronuntata in cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 si C-397/19, Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania si altii.

In principiu, o asemenea procedura disciplinara este inexplicabila si incompatibila cu normele dreptului Uniunii Europene, afectand esenta procedurii reglementate de articolul 267 TFUE si, odata cu aceasta, chiar fundatia Uniunii insesi, si avand un efect disuasiv asupra oricarui magistrat roman chemat sa aplice normele obligatorii ale dreptului Uniunii Europene, inclusiv jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene, in temeiul art.148 din Constitutia Romaniei.

De altfel, potrivit Deciziei nr. 1039/2012 a Curtii Constitutionale a Romaniei, hotararea CJUE ”purtand asupra interpretarii sau a validitatii unui act al Uniunii Europene, este obligatorie pentru organul de jurisdictie care a formulat actiunea in pronuntarea unei hotarari preliminare, iar interpretarea, facand corp comun cu dispozitiile europene pe care le interpreteaza, este investita cu autoritate si fata de celelalte instante judecatoresti nationale, care nu pot da o interpretare proprie acelor dispozitii. Totodata, efectul hotararilor preliminare este unul direct, in sensul ca resortisantii statelor membre au dreptul sa invoce in mod direct normele europene in fata instantelor nationale si europene si retroactiv, in sensul ca interpretarea unei norme de drept a Uniunii Europene in cadrul unei trimiteri preliminare lamureste si precizeaza semnificatia si sfera de aplicare a acesteia, de la intrarea sa in vigoare”. Hotararea CJUE este obligatorie pentru toate autoritatile nationale – inclusiv autoritati administrative (Hotararea din 13 ianuarie 2004, Kuhne & Heitz, C-453/00, EU:C:2004:17; hotararea din 19 septembrie 2006, i-21 Germany si Arcor, C-392/04 si C-422/04, EU:C:2006:586; hotararea din 12 februarie 2008, Willy Kempter, C-2/06, EU:C:2008:78.).

O consecinta a statului de drept, principiu fundamental al Uniunii Europene, este obligatia instantelor judecatoresti de a garanta deplina aplicare a dreptului Uniunii in toate statele membre si protectia jurisdictionala a drepturilor conferite justitiabililor de dreptul Uniunii. Statele membre au sarcina de a institui un sistem de cai de atac si de proceduri care sa le asigure justitiabililor respectarea dreptului lor la protectie jurisdictionala efectiva in domeniile reglementate de dreptul Uniunii, independent de situatia in care statele membre pun in aplicare acest drept.

Aceasta este o obligatie de rezultat clara si precisa si care nu este insotita de nicio conditie in ceea ce priveste independenta care trebuie sa caracterizeze instantele chemate sa interpreteze si sa aplice dreptul Uniunii Europene.

Implicarea unor organe administrative de tipul Inspectiei Judiciare in privinta aplicarii dreptului Uniunii Europene de instantele judecatoresti este, prin urmare, de neacceptat.

Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania, Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor si Asociatia Initiativa pentru Justitie solicita interventia imediata a Guvernului si Parlamentului Romaniei in vederea reorganizarii legislative a Inspectiei Judiciare, in raport de evolutia acestui organ administrativ, probleme structurale fiind semnalate in toate rapoartele recente ale Comisiei Europene.

Spre exemplu, in ultimul Raport MCV, dat publicitatii la 8 iunie 2021, Comisia Europeana a retinut ca ”autoritatile care supravegheaza Inspectia Judiciara, in special CSM, vor trebui sa tina seama in mod corespunzator de hotararea CJUE din 18 mai 2021, si in lumina preocuparilor repetate exprimate cu privire la activitatea Inspectiei Judiciare. (…) In ultimii ani, institutiile judiciare, inclusiv CSM, au scos in evidenta existenta unor preocupari legate de lipsa de raspundere a Inspectiei Judiciare, mentionand proportia ridicata a dosarelor inaintate in instanta de Inspectie, respinse in cele din urma in instanta, concentrarea tuturor proceselor decizionale in cadrul atributiilor inspectorului-sef si limitele competentelor de supraveghere ale CSM. Pe plan mai general, aceste evolutii au ridicat semne de intrebare cu privire la masura in care noile dispozitii ale legilor justitiei privind numirea conducerii Inspectiei Judiciare si raspunderea acesteia ofera garantii suficiente si asigura echilibrul corect intre judecatori, procurori si CSM. Cu toate acestea, exista in continuare cazuri care au dat nastere unor preocupari cu privire la cercetarile disciplinare si sanctiunile severe aplicate magistratilor care critica eficienta si independenta sistemului judiciar. (…) Desi s-a axat pe circumstantele specifice de la momentul raportului din 2018, aceasta recomandare se refera la preocuparile importante cu privire la Inspectia Judiciara. Printre aceste preocupari s-au numarat recurenta cu care au fost initiate proceduri disciplinare impotriva magistratilor care se opuneau in mod public directiei urmate de reforma sistemului judiciar si divulgarile de documente in presa – care au fost utilizate apoi de politicieni pentru a ataca institutiile judiciare – si prelungirea mandatului conducerii de catre guvern. Aceste preocupari structurale nu au fost inca remediate, inclusiv in lumina recentei hotarari a CJUE.”