Decizie CCR, cosmar pentru PSD: Augustin Lazar poate infirma actiunile procurorilor stalinisti din Sectia speciala

O decizie a CCR din 2018 a stabilit ca Sectia de investigare a infractiunilor din justitie nu este o structura autonoma, astfel incat procurorul general poate infirma actele de urmarire penala ale sectiei daca le considera ca fiind nelegale sau netemeinice. Procurorul sef al Sectiei speciale este subordonat ierarhic procurorului general.

Procurorul general, Augustin Lazar, poate infirma actele de urmarire penala ale procurorilor din sectia speciala daca le considera ca fiind nelegale sau netemeinice, au declarat pentru G4Media.ro specialisti in drept penal. Potrivit acestora, o decizie a Curtii Constitutionale din 2018 stabileste clar ca sectia speciala nu este o structura autonoma, ci procurorul sef de sectie este subordonat ierarhic procurorului general.

Potrivit legii privind organizarea judiciara (303/2004), ”solutiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de catre procurorul ierarhic superior, cand sunt apreciate ca fiind nelegale. Masura infirmarii este supusa controlului instantei competente sa judece cauza in fond, la cererea procurorului care a adoptat solutia”, aminteste g4media.ro.

Decizia 33 a CCR din 23 ianuarie 2018

149. Din analiza coroborata a tuturor acestor norme rezulta ca procurorul sef de sectie din structura Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este subordonat conducatorului acestui parchet. Asa cum s-a precizat mai sus, Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie este o structura specializata din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, astfel ca procurorul sef al acestei sectii este subordonat ierarhic procurorului general al Parchetului de pe langa I.C.C.J.

150. Prin urmare, Curtea constata ca autorii sesizarii isi formuleaza critica pornind de la premisa gresita ca modalitatea de numire a procurorului sef determina „independenta totala fata de Parchetul din care face parte”. Or, imprejurarea ca procurorul sef al Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie este numit de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, in temeiul art. 881 alin. (4) din legea supusa controlului de constitutionalitate, in vreme ce procurorii sefi – al Directiei Nationale Anticoruptie si, respectiv, al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – sunt numiti de Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, in temeiul art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, nu prezinta relevanta din perspectiva aplicarii dispozitiilor art. 132 alin. (1) din Constitutie. Cu alte cuvinte, indiferent de modul de numire in functiile de conducere in cadrul parchetelor, potrivit principiului constitutional al controlului ierarhic pe care se fundamenteaza activitatea procurorilor, toti acestia sunt subordonati procurorului general al Parchetului de pe langa I.C.C.J.

151. Astfel, in raporturile dintre procurorul sef al Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sunt aplicabile dispozitiile art. 64 din Legea nr. 304/2004, potrivit carora „(1) Dispozitiile procurorului ierarhic superior, date in scris si in conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine”, iar „(3) Solutiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de catre procurorul ierarhic superior, cand sunt apreciate ca fiind nelegale„. De asemenea, sunt incidente prevederile procesual penale cuprinse, de exemplu, in art. 304, art. 335 alin. (1), art. 328 alin. (1) sau in art. 339 alin. (2) din Codul de procedura penala.

Laura Codruta Kovesi s-a prezentat, vineri, la audierea de la Sectia pentru anchetarea magistratilor, la iesire anuntand ca are calitatea de suspect si ca a recuzat doi magistrati din sectie. Dupa audieri, ea a fost vazuta la aeroport, unde pleca spre Bruxelles.