Decizie majora a CSAT: Pilotii ucraineni se vor putea antrena in Romania pe avioane F-16
Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a analizat, joi, implicarea Romaniei intr-un proiect transatlantic nou – crearea in tara noastra a unei facilitati de instruire a pilotilor pentru operarea avioanelor F-16.
Administratia Prezidentiala informeaza intr-un comunicat ca, impreuna cu alti aliati si cu compania care proiecteaza acest avion de lupta, va fi creat, in Romania, un hub regional pentru antrenamentul pilotilor care vor zbura pe F-16, unde vor fi pregatiti pilotii romani care opereaza astfel de aeronave, urmand ca facilitatea sa fie deschisa ulterior si participarii pilotilor din statele aliate si partenere NATO, inclusiv din Ucraina.
„Acest hub regional de instruire va acoperi cerintele de pregatire din partea aliatilor si a partenerilor regionali, ceea ce va conferi Romaniei pozitionarea ca lider regional in domeniul instruirii pilotilor F-16, contribuind astfel la cresterea coeziunii, demonstrarea unitatii si intarirea posturii de descurajare si aparare euroatlantica”, arata sursa citata.
Comunicatul integral al Administratiei Prezidentiale
Joi, 6 iulie 2023, a avut loc, la Palatul Cotroceni, sedinta Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, condusa de catre Presedintele Romaniei, Klaus Iohannis.
Primul subiect discutat in cadrul CSAT a vizat obiectivele Romaniei la Summitul NATO, care se va desfasura la Vilnius, in perioada 11-12 iulie 2023. Reuniunea urmareste reconfirmarea unitatii si solidaritatii aliate si, totodata, va analiza progresele inregistrate in punerea in aplicare a deciziilor Summitului NATO din 2022, de la Madrid, cu accent pe consolidarea posturii aliate de descurajare si aparare si a raspunsului NATO la amenintarea reprezentata de Rusia, continuarea adaptarii Aliantei si avansarea pe linia integrarii euroatlantice a Ucrainei.
Summitul din Lituania va prilejui astfel discutarea consecintelor agresiunii militare ruse asupra Ucrainei si a impactului mai larg al acestui razboi la nivel global, teme care vor fi abordate fie in format aliat, fie alaturi de partenerii din Vecinatatea Estica, din Balcanii de Vest sau din regiunea Asia-Pacific.
La Vilnius, Presedintele Klaus Iohannis va aduce din nou in prim-plan aspecte care tin de securitatea regiunii Marii Negre, un subiect de interes strategic atat pentru Romania, cat si pentru intreaga securitate euroatlantica, asa cum a fost consacrat anul trecut la Summitul de la Madrid, tot la propunerea Romaniei.
In cadrul CSAT, a fost subliniata importanta Summitului NATO de la Vilnius in privinta luarii unor decizii suplimentare privind descurajarea si apararea pe Flancul Estic, de natura sa marcheze o etapa importanta in ce priveste adaptarea militara pe termen mediu si lung si care se refera la asigurarea fortelor, capabilitatilor, planurilor si structurilor necesare unei Aparari Inaintate eficiente, coerente si unitare pe intregul Flanc Estic.
Acestea sunt decizii pentru care Romania lucreaza constant si care vor putea contribui la atingerea unui inalt nivel de securitate si aparare pentru tara noastra.
Romania este pregatita sa contribuie la efortul aliat atat din postura de stat gazda al unor structuri multinationale NATO, cat si prin suplimentarea la 2,5% din PIB pentru Aparare, incepand cu acest an.
Summitul NATO va urmari totodata consolidarea angajamentului aliat fata de Ucraina, inclusiv prin asumarea unui nivel superior de interactiune prin dialog politic mai intens si de pe pozitii de egalitate.
Astfel, se va marca, la Vilnius, transformarea Comisiei NATO-Ucraina intr-un format care va duce la un dialog mai aprofundat si mai structurat – Consiliul NATO-Ucraina.
Romania a fost si va continua sa fie un sustinator activ al aspiratiilor euroatlantice ale Kievului, fapt evidentiat si prin Declaratia comuna pentru sustinerea de catre tara noastra a perspectivei euroatlantice a Ucrainei, semnata de catre Presedintele Klaus Iohannis si Presedintele Volodimir Zelenski in marja Summitului Comunitatii Politice Europene din Republica Moldova, din 1 iunie.
Totodata, Romania va continua sa acorde atentie speciala si sa incurajeze mentinerea angajamentului sporit al aliatilor in raport cu partenerii vulnerabili din Vecinatatea Estica, in special Republica Moldova, unde riscurile de securitate au crescut odata cu razboiul declansat de Federatia Rusa impotriva Ucrainei.
Securitatea Republicii Moldova si cea a Ucrainei sunt conectate, securitatea celor doua state fiind legata de securitatea transatlantica.
Romania a fost si ramane un sustinator constant al politicii Usilor Deschise a NATO, si, in acest sens, va continua sa sprijine activ aderarea Suediei la Alianta.
Membrii Consiliului Suprem de Aparare a Tarii au aprobat obiectivele Romaniei la Summitul NATO de la Vilnius.
Totodata, in cadrul sedintei CSAT a fost analizata si implicarea Romaniei intr-un proiect transatlantic nou, si anume crearea in tara noastra a unei facilitati de instruire a pilotilor pentru operarea avioanelor F-16.
Impreuna cu alti aliati si cu compania care proiecteaza acest avion de lupta, va fi creat, in Romania, un hub regional pentru antrenamentul pilotilor care vor zbura pe aceste avioane.
Aici vor fi pregatiti pilotii romani care opereaza aeronave F-16, urmand ca facilitatea sa fie deschisa ulterior si participarii pilotilor din statele aliate si partenere NATO, inclusiv din Ucraina.
Acest hub regional de instruire va acoperi cerintele de pregatire din partea aliatilor si a partenerilor regionali, ceea ce va conferi Romaniei pozitionarea ca lider regional in domeniul instruirii pilotilor F-16, contribuind astfel la cresterea coeziunii, demonstrarea unitatii si intarirea posturii de descurajare si aparare euroatlantica.
Tot in cadrul sedintei de astazi, membrii Consiliului au aprobat fortele Armatei Romaniei si ale Ministerului Afacerilor Interne care pot fi puse la dispozitie pentru participarea la misiuni si operatii in afara teritoriului statului roman, in anul 2024.
Astfel, Armata Romaniei va putea pune la dispozitie pentru participarea la misiuni si operatii in afara teritoriului statului roman, in anul 2024, un efectiv de 5.646 militari si civili, dintre care 2.526 vor participa la misiuni si operatii in afara teritoriului statului roman, iar 3.120 de militari se vor afla in asteptare pe teritoriul national, cu posibilitatea de a fi dislocati la ordin.
Ministerul Afacerilor Interne va putea participa la astfel de misiuni si operatii cu 2.462 militari si politisti, dintre care 359 vor participa la misiuni si operatii in afara teritoriului statului roman, iar 2.103 vor fi in asteptare pe teritoriul national, dislocabili la ordin.
Elementul de noutate il reprezinta suplimentarea participarii cu o companie stat major si deservire la operatia EUFOR Althea, in teatrul de operatii Bosnia si Hertegovina.
Romania va deveni astfel cel mai mare contribuitor cu trupe in cadrul operatiei, cu un efectiv de peste o mie de militari, atat dislocati in teatru, cat si in cadrul rezervelor operatiei.
