Descoperire istorica in Carpati: o planta veche de peste 60.000 de ani, printre cele mai vechi fiinte vii de pe Terra
O echipa internationala de cercetatori a realizat o descoperire remarcabila in Carpatii Orientali, unde au identificat o specie rara de planta, Andryala laevitomentosa, care ar putea reprezenta cel mai vechi organism viu de tip planta cunoscut pana in prezent informeaza ziardecluj.
Cu clone ce dateaza de peste 60.000 de ani, Andryala laevitomentosa a supravietuit in acelasi habitat in ciuda schimbarilor climatice drastice din ultimele milenii, conform unui studiu realizat de Universitatea Babes-Bolyai (UBB).
Planta, descoperita initial in 1961 de catre un student al UBB, este una dintre cele mai rare din lume, cu doar cinci mici populatii localizate pe o creasta montana de 1,8 km in Carpatii Orientali, in Muntii Bistritei.
Andryala laevitomentosa este endemica acestei regiuni si are o capacitate unica de supravietuire, reproducandu-se vegetativ, prin lastari, intrucat produce foarte putine seminte viabile.
Aceasta metoda de inmultire a permis formarea unor clone rezistente, care au reusit sa supravietuiasca zeci de mii de ani, inclusiv perioadelor de glaciatiune din Pleistocen.
Echipa de cercetatori, din care face parte si prof. dr. Mihai Puscas de la Facultatea de Biologie si Geologie si Gradina Botanica Al. Borza din cadrul UBB, a utilizat tehnici avansate de analiza genetica pentru a determina varsta si structura genetica a populatiilor de Andryala laevitomentosa. „Au fost identificati doar 11 indivizi distincti genetic, dar longevitatea si persistenta acestor clone sunt incredibile. Astfel, cea mai ‘batrana clona’ ar putea fi unul dintre cei mai vechi, daca nu chiar cel mai vechi individ cunoscut in lumea plantelor”, a explicat prof. Puscas, evidentiind adaptabilitatea exceptionala a acestei specii.
Descoperirea atrage atentia nu doar asupra longevitatii extraordinare a Andryalei laevitomentosa, ci si asupra necesitatii conservarii habitatului sau unic.
Cercetatorii atrag atentia ca pierderea oricarei clone ar insemna disparitia unui organism care a reusit sa supravietuiasca din perioada ultimei glaciatiuni.
Studiul contribuie, de asemenea, la intelegerea mecanismelor prin care plantele pot rezista schimbarilor climatice majore de-a lungul timpului, oferind noi perspective asupra conservarii biodiversitatii si a adaptabilitatii speciilor la conditii extreme de mediu.
Foto: ziardecluj.ro
