Dilema ecologica a Europei: extragerea mineralelor esentiale fara a distruge natura. Parlamentul European va schimba legislatia privind mineritul
Timp de zeci de ani, impactul asupra mediului al extragerii de minerale precum litiul si cobaltul a fost in mare parte ascuns de ochii Europei. Acest lucru este pe cale sa se schimbe, scrie Politico.
UE incearca sa isi diversifice aprovizionarea cu materii prime esentiale pentru a-si reduce dependenta de China. Pentru aceasta vrea sa faciliteze exploatarea rezervelor interne de minerale de care are nevoie pentru a construi tehnologii ecologice, cum ar fi turbinele eoliene si panourile solare.
Insa localnicii si activistii ecologisti avertizeaza ca reducerea birocratiei pentru proiectele de extractie risca sa distruga zeci de ani de munca pentru conservarea naturii si a biodiversitatii, subliniind ca mineritul poate provoca o poluare grava a apei si a solului si poate duce la defrisari si la pierderea biodiversitatii.
In Treguennec, o zona de coasta din Bretania, in nord-vestul Frantei, localnicii traiesc deasupra a ceea ce ei spun ca se simte ca o bomba cu ceas. La aproximativ 130 de metri sub casele lor se afla al doilea cel mai mare zacamant de litiu din tara, o componenta cheie pentru fabricarea bateriilor utilizate pentru alimentarea masinilor electrice.
Exploatarea asa-numitului „aur alb” ar implica escavarea intr-o rezervatie naturala protejata, situata pe o ruta de migratie a pasarilor, si distrugerea „a ceva care a avut nevoie de milioane de ani pentru a se crea”, a declarat Philippe Spetz, un pensionar in varsta de 69 de ani care locuieste in Treguennec. „Nu vom recupera niciodata natura”, a avertizat el.
Aceasta confruntare intre apetitul Europei pentru materii prime esentiale si ambitiile sale de protectie a naturii – care se manifesta deja pe intreg continentul, cu proteste locale impotriva noilor proiecte miniere in Portugalia, Germania, Suedia si Spania – se va intensifica dupa ce Bruxelles-ul va prezenta saptamana viitoare o noua legislatie pentru a accelera activitatile miniere.
Comisia Europeana ar putea permite ca planurile strategice de minerit sa fie desemnate drept asa-numite proiecte de interes public major, ceea ce le-ar da prioritate in cazul unor conflicte cu alte acte legislative ale UE, de exemplu cu legislatia privind conservarea speciilor.
Acest lucru este un ecou al solicitarilor grupurilor industriale, sustinute de legislatori liberali si conservatori, care sustin ca Europa nu isi poate spori rezervele de minerale cheie fara a atenua cerintele stricte de mediu care fac din deschiderea de noi mine o mare bataie de cap birocratica.
„Cred ca modul in care exploatam minele in Europa este probabil … unul dintre cele mai bune din lume. Dar nu primim permisiunea de a face minerit”, a declarat Mikael Staffas, CEO si presedinte al companiei miniere suedeze Boliden. El a adaugat ca Europa „importa cu placere [metale] din alte parti ale lumii” care exploateaza cu standarde de mediu mult mai scazute.
Insa ecologistii si grupurile indigene sustin ca normele UE de protectie a naturii reprezinta o garantie necesara si ca distrugerea biodiversitatii locale in incercarea de a obtine materiale ar fi contraproductiva.
„Vorbim despre aceasta tranzitie ecologica. Pentru mine, nu este verde, ci neagra, pentru ca va distruge restul naturii care ne-a mai ramas”, a declarat Matti Blind Berg, care conduce Confederatia Nationala a Sami din Suedia. Comunitatea sa din orasul Kiruna, situat in nordul tarii, a luptat impotriva extinderii celei mai mari mine de mine de fier din lume, care i-a stramutat pe localnici si le ameninta capacitatea de a pasuna renii.
Forare mai rapida
Obtinerea aprobarilor pentru un nou proiect minier in Europa poate dura pana la 15 ani – un lucru pe care UE doreste sa il rezolve prin legea sa privind materiile prime critice.
Potrivit proiectului, Comisia va permite ca proiectele miniere desemnate ca fiind strategice sa beneficieze de termene de autorizare de doi ani, cu scopul de a pune uniunea pe calea reducerii mai rapide a dependentei sale de importuri.
Desi UE nu poate furniza toate materiile prime de care are nevoie, cele mai importante proiecte de litiu, de exemplu, ar putea satisface intre 25% si 35% din cererea europeana pana la sfarsitul deceniului, potrivit lui Michael Schmidt, cercetator asociat la Agentia germana pentru resurse minerale. In prezent, aproximativ 78 la suta din litiul din blocul comunitar provine din Chile.
Companiile miniere sustin de mult timp ca acordarea de autorizatii poate fi accelerata doar daca UE este de acord sa relaxeze si unele norme de mediu.
De exemplu, legislatia UE privind apa impune companiilor sa treaca „praguri foarte ridicate”, cum ar fi „zero emisii in apa”, ceea ce este „destul de dificil de realizat”, a declarat Kerstin Brinnen, consilier juridic la LKAB, o companie miniera suedeza detinuta de guvern.
Proiectele miniere in zonele protejate, desi sunt permise, trebuie sa fie supuse, de asemenea, unei evaluari suplimentare a impactului pentru a demonstra ca nu vor afecta integritatea sitului.
Industria a luat masuri pentru a-si minimiza impactul asupra mediului si pentru a compensa daunele aduse biodiversitatii, a declarat Brinnen. Dar, in ciuda acestor eforturi, „un anumit tip de impact asupra zonei inconjuratoare” este „inevitabil”.
Tratarea activitatilor miniere ca proiecte de interes public major ar rezolva o serie dintre aceste probleme, a spus ea.
Deoarece majoritatea rezervelor cunoscute de materii prime esentiale ale blocului comunitar sunt situate in sau in apropierea unor zone protejate, UE va trebui sa faca concesii in ceea ce priveste protectia naturii daca doreste sa le exploateze, spun liderii din industrie.
„Mineritul nu poate fi mutat”, a declarat Staffas, directorul general al Boliden. „Asa ca, daca nu esti dispus sa accepti acest lucru, atunci intreaga lege privind materiile prime critice nu va face cu adevarat nicio diferenta”, deoarece nu va facilita, de fapt, demararea de noi proiecte miniere.
Acest argument are succes in randul unor legislatori liberali si conservatori din Parlamentul European.
„Continuam sa extindem zonele protejate, iar acum nu ne mai putem permite acest lucru”, a declarat Hildegard Bentele, europarlamentar din partea Partidului Popular European conservator.
In timpul unei dezbateri in plen, luna trecuta, europarlamentarul Emma Wiesner, din grupul Renew Europe, a declarat: „Nu putem, pe de o parte, sa spunem ca vrem mai multe materii prime si minerale. Si apoi, pe de alta parte, sa reglementam astfel incat sa fie imposibil sa deschidem o noua mina in Europa”.
