Diplomatii americani si europeni se tem de puterea factiunilor iraniene care doresc arme nucleare

In randul diplomatilor americani si europeni exista temeri tot mai mari ca programul nuclear in mare parte nemonitorizat al Iranului si destabilizarea cauzata de conflictul din Gaza intaresc factiunile iraniene care sprijina dezvoltarea armelor nucleare, potrivit The Guardian.

Presedintele iranian, Ebrahim Raisi, a reiterat in ultimele zile ca tara sa urmareste deocamdata un program nuclear civil.

Cu toate acestea, la o reuniune trimestriala de saptamana trecuta a consiliului de conducere al Agentiei Internationale pentru Energie Atomica, SUA si partenerii sai europeni au emis avertismente ingrozitoare cu privire la amenintarea reprezentata de lipsa de cooperare a Iranului in programul sau nuclear.

Directorul AIEA, Rafael Grossi, a recunoscut chiar ca organizatia a pierdut „continuitatea informatiilor despre productia si stocul de centrifuge, rotoare, apa grea si concentrat de minereu de uraniu” in Iran.

Trimisul Rusiei la AIEA, Mihail Ulyanov, a avertizat, de asemenea, ca situatia este „periculoasa si risca sa scape de sub control”, desi a dat vina in mare parte pe renuntarea SUA la acordul nuclear din 2015.

Avertismentele au venit dupa succesul politicienilor din linia dura la alegerile parlamentare de weekendul trecut, care s-au opus acordului din 2015 care constrange programul nuclear al Iranului. Alegerile au fost foarte bine gestionate si in special la Teheran au fost marcate de o prezenta foarte scazuta la vot.

Sentimentul de urgenta a crescut nu doar pentru ca Iranul imbogateste uraniul la un nivel atat de inalt – foarte aproape de 90% considerat calitate pentru arme – ci si pentru ca in ultimele luni oficiali iranieni de rang inalt au pus sub semnul intrebarii angajamentul Teheranului fata de un program nuclear exclusiv civil.

Contextul geopolitic regional, inclusiv temerile ca razboiul din Gaza sa nu se transforme intr-un razboi la scara larga Iran-Israel, este, de asemenea, un factor, la fel ca si cunoasterea faptului ca acordul nuclear din 2015 expira in octombrie anul viitor, in timpul unei posibile presedintii a lui Donald Trump, ceea ce ar face ca problema nucleara sa fie eliminata de pe agenda Consiliului de securitate al ONU.

Kasra Aarabi, directorul de cercetare al United against Nuclear Iran, a declarat: „Refuzul administratiei Biden de a impune consecinte directe asupra Iranului – in ciuda actelor sale consistente de agresiune din 7 octombrie, inclusiv un atac prin procura al Corpului Garzilor Revolutionare Islamice care a ucis trei soldati americani in Siria – a incurajat regimul iranian si l-a facut pe liderul suprem, Ayatollah Khamenei si IRGC sa creada ca regimul poate escalada fara a se confrunta cu vreo repercusiune.”

Generalul Michael Kurilla, comandantul Comandamentului Central al SUA, a avertizat joi comitetul serviciilor armate americane ca, daca Iranul va deveni o putere nucleara, va „schimba Orientul Mijlociu pentru totdeauna”.

„Cheia descurajarii este ca Teheranul sa inteleaga ca acest comportament va avea consecinte”, clarificand ca „descurajarea este temporara”, a adaugat Kurilla.

Exista de mult timp ingrijorari cu privire la raspunsurile Teheranului – considerate necredibile de AIEA – la intrebarile despre materialul nuclear gasit la trei instalatii si masura in care inspectorii isi pot face treaba in aceasta tara, dar SUA isi pierde rabdarea cu ceea ce descrie drept blocajul iranian.

„Dupa cinci ani de cooperare limitata, de ultima ora, a Iranului; cinci ani de nerespectare de catre Iran a angajamentelor asumate; si cinci ani de intrebari nerezolvate legate de prezenta materialului nuclear in locatii nedeclarate din Iran, nu putem permite ca modelul actual de comportament al Iranului sa continue”, a declarat, consiliului, Laura Holgate, trimisul SUA la AIEA.

Holgate a cerut un raport cuprinzator cu privire la conformitatea Iranului inainte de urmatoarea reuniune a consiliului de administratie din iunie, cand grupul E3 – Marea Britanie, Franta si Germania – va trebui sa ia in considerare sanctiuni suplimentare prin intermediul ONU.

Tarile E3 au fost la fel de dure. Intr-o declaratie comuna se arata ca „Iranul a continuat sa imbogateasca uraniul cu mult peste ceea ce s-a angajat in JCPoA [acordul nuclear]. Iranul trebuie sa faca acum pasi seriosi si semnificativi care sa demonstreze o dorinta reala de a detensiona situatia.

Declaratiile publice recente facute in Iran cu privire la capacitatile sale tehnice de a produce arme nucleare merg in directia opusa.”
Iranul insista ca este dispus sa negocieze o versiune ulterioara a acordului nuclear si continua discutiile dintre ministrul adjunct de externe, Ali Bagheri, si omologii sai europeni.

In acelasi timp, Teheranul evidentiaza tot mai mult programul de arme nucleare semideclarat al Israelului. Ministrul iranian de externe, Hossein Amirabdollahian, a declarat la o conferinta de dezarmare de la Geneva din februarie ca regimul israelian este „sursa reala a proliferarii armelor de distrugere in masa” in regiune.

„Este necesar ca intregul arsenal nuclear al acestui regim sa fie eliminat si toate instalatiile sale nucleare plasate sub garantiile si mecanismele de verificare ale Agentiei Internationale pentru Energie Atomica”, a spus el.