Directorul SRI, declaratii in premiera: „Securismul este astazi bine reprezentat in prea multe medii ale societatii noastre”

Directorul SRI, Eduard Hellvig, a facut vineri declaratii in premiera in legatura cu  pachetul de legi privind siguranta nationala. El a spus ca orice tentativa de intoarcere la reglementarile de tipul celor din regimul comunist trebuie respinsa din start.

„De peste doua saptamani, in spatiul public se discuta despre un pachet de legi referitoare la securitatea nationala si despre modul in care acestea ar putea influenta democratia din Romania. Este normal ca societatea sa fie preocupata de subiectul acestor legi. Totusi, dezbaterea este centrata doar pe SRI, ceea ce sigur, poate da de gandit”, a acuzat Hellvig.

„Aducerea la zi a acestor legi nu este un obiectiv recent, ci unul care a fost ratat in ultimii 30 de ani. Singurele legi existente sunt cele adoptate la inceputul anilor ’90, iar forma lor permite constant interpretari neclare. SRI a solicitat constant instrumente legale care sa ne permita sa fim mai eficienti in combaterea amenintarilor cu care se confrunta Romania.

In acelasi timp, adaptarea legislatiei trebuie sa tina cont de reperele Romaniei de astazi. Suntem o societate democratica, parte din familia occidentala, membra a Uniunii Europene si NATO si principiile democratice trebuie mereu sa prevaleze. Avem modele occidentale care ne pot inspira si cred ca orice tentativa de intoarcere la reglementarile de tipul celor din comunism trebuie respinsa din start”, a declarat Eduard Helvig intr-o declaratie sustinuta online.

El a refuzat sa comenteze proiectele de lege.

„Voi comenta continutul legilor abia dupa ce acestea vor fi asumate in cadrul procesului legislativ, care va include consultarea publica. Si in care SRI nu are decat un rol consultativ”, a spus directorul SRI.

Hellvig a raspuns apoi si acuzatiilor de „securism”.

„Este o idee total gresita ca in anul 2022, serviciile de informatii din Romania ar putea sa revina la modelul fostei Securitati, pentru ca acel model era unul care tinea de regimul comunist totalitar, un regim recunoscut universal drept criminal, impus de o putere straina si total opus unei societati care isi doreste libertate, prosperitate si siguranta.

Iar aici trebuie sa fac o precizare despre ce inteleg eu prin Securitate si Securism.

Securitatea a fost mai mult decat o institutie represiva. Ea a devenit, prin puterea discretionara pe care a exercitat-o in anii comunismului, un creator de mentalitati, un corector de comportament, un judecator absolut si un administrator cu rol coercitiv al constiintelor.

Laboratoarele Securitatii au fost abandonate in graba in decembrie 1989, dar virusii dezvoltati in ele patrunsesera deja adanc in societatea noastra. Un astfel de virus, si cel mai periculos in opinia mea, este securismul. Securismul este acea idee care presupune utilizarea traumelor societatii din perioada comunista pentru a crea, foarte abil, tocmai o reflexie de tip totalitar. Este acea idee ca in spatele a orice, se ascunde un interes obscur si neaparat de rea intentie, ca exista dusmani in interiorul Romaniei, dusmani cu care trebuie sa ne luptam.

Securismul este procesul de intentie fara dovezi, manipularea adevarului si intretinerea unui conflict artificial intre parti ale societatii, intre societate si institutiile statului, intre indivizi si societate. Securismul sapa la temelia oricarui demers de democratizare, ne vrea tinuti pe loc si in conflict unii cu altii. Securismul are abilitatea de a se prezenta ca un medicament, cand in realitate este virusul insusi.

In ciuda numelui si originilor sale, securismul nu este apanajul exclusiv al categoriei profesionale care l-a creat. Paranoia, teoriile conspiratiei, judecata prin asociere, crearea unor temeri false, suspiciunea generalizata care porneste de la premiza vinovatiei, manipularea – sunt componentele lui de baza.

Securismul este astazi bine reprezentat in prea multe medii ale societatii noastre”, a acuzat Hellvig.