DNA, atitudine cutezatoare fata de masacrarea Codului Penal. Procurorii demonstreaza ca modificarile sunt in interesul infractorilor
Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) critica modificarile adoptate de Parlament la Codul penal, spunand ca, la fel ca si cele facute la Codul de procedura penala, acestea au fost adoptate fara sa se tina seama de observatiile magistratilor si fara o consultare reala. DNA atrage atentia ca modificarile Codului penal vor duce la dezincriminarea abuzului in serviciu, precum si la inchiderea unor dosare aflate deja pe rol pentru ca anumite fapte nu vor mai fi considerate infractiuni. Procurorii mai spun ca, prin reducerea limitelor de pedepse unele fapte se vor prescrie.
DNA transmite vineri ca a realizat o evaluare a impactului pe care modificarile adoptate de Parlament la Codul penal le vor avea asupra investigatiilor penale, in cazul in care vor intra in vigoare.
Procurorii critica faptul ca Parlamentul nu a tinut nici de aceasta data cont de observatiile facute de CSM si de asociatiile de judecatori si procurori, fara o consultare si fara o colaborare reala cu institutiile judiciare.
DNA atrage, astfel, atentia ca aceste modificari vor duce la dezincriminarea abuzului in serviciu si la inchiderea unor dosare aflate deja pe rol. De asemenea, reducerea limitelor unor pedepse va duce la prescrierea unor fapte. Procurorii Directiei prezinta si o lista cu articolele care vor avea un impact negativ asupra investigatiilor.
In opinia DNA, intrarea in vigoare a modificarilor adoptate la Codul penal va determina urmatoarele consecinte:
– dezincriminarea unor categorii largi de fapte care sunt in prezent sanctionate de legea penala si care aduc o atingere semnificativa valorilor sociale ocrotite de lege,
– reducerea limitelor de pedeapsa pentru anumite infractiuni avand ca efect prescrierea unor fapte,
– conditii suplimentare pentru ca anumite fapte sa poata intra in sfera infractiunilor (in absenta indeplinirii acestor conditii, dosarele aflate deja pe rol la parchet sau instante se vor inchide)
– conditii suplimentare pentru ca anumite institutii impuse prin directive europene, cum ar fi confiscarea extinsa, sa poata fi aplicate efectiv, ceea ce va ingreuna recuperarea foloaselor obtinute prin infractiuni
– majorarea nejustificata a standardului de proba ceea ce va face mai dificila dovedirea unor fapte ilicite.
Conform DNA, la infractiunea de dare de mita, modificarile aduse vor ingreuna extrem de mult descoperirea faptelor de coruptie savarsite pentru care nu s-a formulat denunt in termen de 1 an de la savarsirii faptei, ceea ce echivaleaza cu o dezincriminare de facto a acestor fapte.
De asemenea, avand in vederea ca alineatul (3) al articolului 290 se modifica, se incalca dispozitiile constitutionale referitoare la egalitatea in drepturi, in sensul in care persoane aflate in aceeasi situatie juridica pot suferi consecinte diferite in functie de momentul la care este formulat denuntul, desi, din perspectiva pericolului social si al atitudinii de regret a faptei, nu exista nicio distinctie care sa justifice aceasta diferenta de tratament.
„(3) Mituitorul nu se pedepseste daca denunta fapta mai inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai tarziu de 1 an de la data savarsirii acesteia”, este noua forma a alineatului, DNA reclamand si ca „nu e indicat nici un argument care sa justifice o asemenea modificare”.
In legislatia romana, cauza de nepedepsire a denuntatorului pentru infractiunile de coruptie e o institutie traditionala, in vigoare in mod neintrerupt din 1936, spun procurorii anticoruptie, care subliniaza ca in foarte putine cauze, denuntatorii anunta organele de urmarire penala imediat dupa consumarea infractiunii, deoarece la acel moment sunt multumiti de folosul primit in schimb.
IDin practica, s-a constatat ca, denunturile se inregistreaza cand apar neintelegeri intre participantii la infractiune sau cand acestia doresc sa profite de cauze de reducere a pedepselor. Nu se explica ratiunea pentru care se doreste protejarea celor care au luat mita si garantarea faptului ca, dupa trecerea a un an nu mai pot fi trasi la raspundere”, sustine DNA.
DNA mai critica faptul ca la traficul de influenta, conditia suplimentare ca fapta sa fie savarsita strict in scopul obtinerii unui folos material si cerinta ca promisiunea sa fie urmata de interventie restrang extrem de mult domeniul de aplicare a infractiunii.
La articolul 291, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins: (1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase materiale, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, savarsita de catre o persoana care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar public si care promite ca il va determina pe acesta, promisiune urmata de interventia la acel functionar pentru a il determina sa indeplineasca, sa nu indeplineasca, sa urgenteze ori sa intarzie indeplinirea unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau sa indeplineasca un act contrar acestor indatoriri, se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani.
„In formularea actuala, obiectul infractiunii de trafic de influenta poate fi si nematerial (de exemplu interventia pentru promovarea unui examen), iar infractiunea se considera consumata chiar si daca interventia in schimbul careia s-a pretins folosul nu s-a realizat”, sustin procurorii, care apreciaza ca o modificare de asemenea importanta rastoarna viziunea constanta a Codului penal cu privire la raspunderea functionarilor publici si nu corespunde vreunei observatii a Curtii Constitutionale
DNA reclama si ca abuzul in serviciu prevazut de art. 297 este practic dezincriminat, iar abuzul cu obtinere de folos pentru sine sau pentru altul, prevazut la art. 132 din legea 78/2000 (pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie) este abrogat .
Alineatul (1) al articolului 297 se modifica si va avea urmatorul cuprins: Fapta functionarului public, aflat in exercitiul atributiilor de serviciu reglementate expres prin legi, ordonante de guvern sau ordonante de urgenta, care refuza sa indeplineasca un act sau il indeplineste prin incalcarea atributiilor astfel reglementate, a unor dispozitii exprese dintr-o lege, ordonanta de guvern sau ordonanta de urgenta, in scopul de a obtine pentru sine, sot, ruda sau afin pana la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit si prin aceasta cauzeaza o paguba certa si efectiva mai mare decat echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 5 ani sau amenda.
Legea nr.78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, se modifica dupa cum urmeaza: Articol unic: Art. 132 se abroga
„Prin modificarea art. 309, s-a exclus in mod nejustificat abuzul in serviciu dintre infractiunile cu consecinte deosebit de grave (pentru care limitele speciale ale pedepsei prevazute de lege se majorau) cu consecinta reducerii termenului de a prescriptie, ceea ce inseamna ca autorii faptelor nu mai pot fi trasi la raspundere penala”, transmite DNA.
„Desi aparent aria confiscarii extinse se largeste si va cuprinde toate infractiunile cu pedepse mai mari de 4 ani, se introduc conditii suplimentare care ingreuneaza aplicarea institutiei confiscarii extinse. Spre exemplu, se cer: a.probe certe, dincolo de orice indoiala, din care sa rezulte implicarea persoanei condamnate in activitatile infractionale producatoare de bunuri si bani”, este o alta critica a DNA.
La articolul 1121 dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (21) cu urmatorul cuprins: (21) Decizia instantei trebuie sa se bazeze pe probe certe, dincolo de orice indoiala, din care sa rezulte implicarea persoanei condamnate in activitatile infractionale producatoare de bunuri si bani.”
„Acest articol incalca art. 5 din Directiva 2014/42/UE din 3 aprilie 2014 privind inghetarea si confiscarea instrumentelor si produselor infractiunilor savarsite in Uniunea Europeana, care prevede ca se dispune confiscarea extinsa atunci cand o instanta considera ca bunurile in cauza au fost obtinute din activitati infractionale, in baza circumstantelor cauzei, inclusiv a elementelor de fapt si a probelor disponibile, cum ar fi faptul ca valoarea bunurilor este disproportionata in raport cu venitul legal al persoanei condamnate. Probele certe, dincolo de orice indoiala reprezinta un standard de proba strain unui proces juridic rational, practic de neatins”, sustin procurorii DNA.
b.nu vor face obiectul confiscarii extinse bunurile transferate unui membru al familiei sau unui tert daca acesta nu cunostea ca scopul transferului este evitarea confiscarii
La articolul 1121, dupa alineatul (8), se introduc doua noi alineate, alin. (9) si (10), cu urmatorul cuprins: (9) Sunt supuse confiscarii in conditiile prezentului articol si: a) bunurile transferate de catre persoana condamnata unui membru de familie, daca acesta a cunoscut sau trebuia sa cunoasca ca scopul transferului este evitarea confiscarii sau daca transmisiunea s-a realizat cu titlu gratuit; b) bunurile transferate de catre persoana condamnata unei persoane juridice asupra careia detine controlul; c) bunurile transferate de persoana condamnata catre un tert daca din imprejurari concrete rezulta ca acesta a cunoscut sau trebuia sa cunoasca ca scopul transferului este evitarea confiscarii.
„Confiscarea dispusa potrivit prezentului articol nu poate aduce atingere drepturilor tertilor dobanditori cu titlu oneros de buna – credinta”, spune DNA..
Se restrange sfera functionarului public, fiind eliminata o intreaga categorie de persoane care exercita servicii de interes public (notari, experti judiciari etc.
Se abroga art. 175 alin 2 referitor la definitia functionarul public “De asemenea, este considerat functionar public, in sensul legii penale, persoana care exercita un serviciu de interes public pentru care a fost investita de autoritatile publice sau care este supusa controlului ori supravegherii acestora cu privire la indeplinirea respectivului serviciu public.”
Conform DNA, se restrange in mod nejustificat sfera informatiilor nedestinate publicitatii, ceea ce va influenta continutul tuturor infractiunilor care contin aceasta sintagma, avand ca efect dezincriminarea unor categorii largi de fapte ce aduc o atingere grava valorilor ocrotite de lege.
Spre exemplu, unul dintre efecte va fi ca divulgarea de informatii in cursul unei proceduri de licitatie publica, unuia dintre participanti, pentru a-l favoriza in raport cu ceilalti, nu va mai putea fi sanctionata
„Art. 1871 – Informatii nedestinate publicitatii
Prin informatii nedestinate publicitatii se intelege acea categorie de informatii clasificate, potrivit legii, ca secrete de stat sau de serviciu si care sunt cuprinse intr-un document avand inscriptionare in acest sens, daca nu au fost declasificate in mod legal.”
Modificarile privind infractiunea de favorizarea faptuitorului ingreuneaza pedepsirea coruptiei in sistemul judiciar, adica acele fapte care vizeaza cumpararea solutiilor procurorului / judecatorului, traficarea influentei in acest scop. Se creeaza imunitati discretionare in fata legii, afirma DNA.
La art. 269, dupa alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu urmatorul cuprins:
„(4) Nu constituie infractiunea prevazuta la alin. (1) urmatoarele:
a) emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative;
b) pronuntarea sau dispunerea solutiilor sau masurilor de catre organele judiciare in cauzele cu care acestea sunt investite,
c) marturia depusa in cadrul unor proceduri judiciare ori modalitatea de efectuare a unor expertize in cauze judiciare.”
Excluderea organelor judiciare dintre cei care pot savarsi infractiunea de favorizare a infractorului incalca principiul legalitatii in drepturi.
Nu exista nicio justificare pentru care alti functionari publici care prin actele lor oficiale urmaresc sa favorizeze un faptuitor sa fie pedepsit, in schimb un magistrat care actioneaza in acelasi mod sa beneficieze de imunitate, desi fapta acestuia apare mai grava prin raportare la obligatiile care ii revin.
Nu exista nicio decizie CCR sau directiva UE care sa impuna o asemenea modificare, dupa cum textul nu este justificat de o nevoie sociala reala.
9. Se dezincrimineaza practic infractiunea de marturie mincinoasa si se obstructioneaza infaptuirea justitiei.
La articolul 273, dupa alin. (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), care prevede intre altele ca nu constituie marturie mincinoasa :
c) modificarea si retractarea declaratiei care a fost data prin exercitarea unor presiuni de orice fel asupra martorului;
d) simpla divergenta de marturii in cadrul unui proces, daca nu exista probe directe din care sa rezulte caracterul mincinos si de rea-credinta, al acestora.
Aceste modificari incurajeaza mistificarea declaratiilor. Martorul isi poate schimba ori retracta oricand declaratiile invocand o presupusa presiune exercitata asupra sa, pe care nu este obligat sa o probeze.
10. Limitarea nejustificata a sporului de pedeapsa la 3 ani face ca pedepsele ce se pot stabili in caz de concurs de infractiuni sa incurajeze infractionalitatea multipla, concursul, recidiva. Limitarea nejustificata a sporului de pedeapsa la 3 ani face ca legea penala sa devine lipsita de previzibilitate, se deschide calea contestatiilor la executare, este afectata stabilitatea raporturilor juridice.
Modificarile la articolul 39, alineatul (1) referitor la concursul de infractiuni prevede ca, in aceasta situatie, se va aplica pedeapsa cea mai grea la care se va aplica un spor de cel mult trei ani.
„b) cand s-au stabilit numai pedepse cu inchisoare, se aplica pedeapsa cea mai grea, la care se poate adauga un spor de pana la 3 ani.
In varianta actuala, sporul de pedeapsa aplicat poate fi de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite.
In cazul pedepselor cu amenda, situatia este similara, sporul poate merge pana la o treime din amenda cea mai mare, in timp ce, in varianta actuala, sporul putea sa mearga pana la o treime din totalul celorlalte pedepse cu amenda.
11. Infractiunile de coruptie si cele asimilate, precum si a infractiunile de fraudare a fondurilor europene intra in sfera acelora pentru care acoperirea integrala a prejudiciului material cauzat prin infractiune, in cursul urmaririi penale sau al judecatii, devine circumstanta atenuanta.
Se consacra un tratament penal mai bland pentru cele mai grave infractiuni.
Se creeaza inechitate intre inculpati: autorii infractiunii de furt calificat, spre exemplu, nu beneficiaza de circumstanta atenuanta, dar cei care fraudeaza bugetul Uniunii Europene, da. De asemenea, beneficiaza cei care vand copii, spala bani, fac trafic de organe.
Nu exista decizie CCR, directiva europeana care sa justifice amendamentul.
Modificarile la articolul 75, alineatul (1) litera d) prevad ca devine circumstanta atenuanta “acoperirea integrala a prejudiciului material cauzat prin infractiune, in cursul urmaririi penale sau al judecatii, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti, daca faptuitorul nu a mai beneficiat de aceasta circumstanta intr-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei. Circumstanta atenuanta nu se aplica in cazul savarsirii urmatoarelor infractiuni, daca au produs un prejudiciu material: talharie, piraterie, furt calificat, fraude comise prin sisteme informatice si mijloace de plata electronice.
12. La stabilirea pedepsei inchisorii cu suspendarea executarii sub supraveghere, obligatiile impuse capata un caracter facultativ, ceea ce slabeste forta coercitiva a acestui tip de pedeapsa, o face mai putin eficienta si descurajanta
Alineatul (2) al articolului 93 stipuleaza ca
„(2) Instanta poate impune condamnatului sa execute una sau mai multe dintre urmatoarele obligatii:
a) sa urmeze un curs de pregatire scolara ori de calificare profesionala;
b) sa frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare sociala derulate de catre serviciul de probatiune sau organizate in colaborare cu institutii din comunitate;
c) sa se supuna masurilor de control, tratament sau ingrijire medicala;
d) sa nu paraseasca teritoriul Romaniei, fara acordul instantei
13. Liberarea conditionata in cazul pedepsei inchisorii se va realiza mult mai usor
In mod nejustificat se opteaza pentru un act de clementa care lipseste de eficienta activitatea de judecata si goleste de continut functia pedepsei de descurajare a comiterii de infractiuni.
Textul face referire la probarea unor fapte negative, activitate imposibila si care lipseste de finalitate reglementare, incalcand exigentele de calitate ale legii.
Modificarile la art. 100 reduc nejustificat termenele de liberare conditionata.
De exemplu, de liberare conditionata poate beneficia:
– cel condamnat care a executat cel putin jumatate din durata pedepsei, in cazul inchisorii care nu depaseste 10 ani (in varianta actuala beneficiaza cel care a executat doua treimi din pedeapsa)
– nu exista probe din care instanta sa aprecieze ca persoana condamnata nu s-ar fi indreptat si nu s-ar putea reintegra in societate. (in varianta actuala instanta are convingerea ca persoana condamnata s-a indreptat si se poate reintegra in societate)
– in cazul condamnatului care a implinit varsta de 60 de ani, se poate dispune liberarea conditionata, dupa executarea efectiva a cel putin o treime din durata pedepsei, in cazul inchisorii ce nu depaseste 10 ani (in varianta actuala beneficiaza cel car a executat efectiv jumatate din pedeapsa).
Ealuarea a fost transmisa la data de 6 iulie 2018 catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
