DNA, cu ochii pe BOR. Procurorii au dorit sa il aduca la DNA chiar si pe Patriarhul Daniel. Jurnalistul Victor Ilie: „S-au speriat de impactul public”
Jurnalistul Victor Ilie (Recorder) dezvaluie ca DNA a avut de gand sa il citeze in fata procurorilor pe insusi Patriarhul Daniel, insa procurorii „s-au speriat de impactul public”.
Intrebat intr-un podcast Recorder daca stie de cazuri in care s-au anchetat achizitiile dubioase si supraevaluate ale BOR, din banii publici, Ilie a dezvaluit o informatie neasteptata. DNA a intentionat sa il cheme pe Patriarhul Daniel sa il ia la intrebari.
„Stiu de cazul parintelui Crangasu (Nicolae Crangasu – n.red.), care saracu’ a ajuns la DNA in povestea cu Elena Udrea din primul material. Si acolo, institutia a fost timorata.
Din discutiile pe care le-am avut cu politistii de pe acolo, ei spuneau ca doreau sa il citeze pe Patriarh. Dar s-au speriat de impactul public, totusi intra politicieni pe usa asa deja celebra… Cum ar fi sa-l vedem pe Preafericitul… Pana la urma au decis sa il cheme pe asistentul patriarhului, pe parintele Crangasu si din ce mi s-a povestit nici nu stiau daca sa il roage sa jure cu mana oe Biblie, pentru ca asta e procedura. Dar din punctul de vedere al Bisericii, asa este un pacat. Aveau aceasta problema, ei fiind statul roman!”, a spus Victor Ilie.
Iata ce a scris Recorder in articolul Catedrala Praduirii Neamului despre afacerea in care DNA a avut de gand sa il citeze pe Patriarhul Daniel:
In primavara anului 2010, din Dealul Patriarhiei pleaca o scrisoare de maxima importanta, semnata de insusi Patriarhul Daniel. Destinatar: Elena Udrea, la acel moment ministru al Dezvoltarii si unul dintre cei mai influenti politicieni din Romania.
Intr-un limbaj care amesteca evlavia cu disperarea, scrisoarea insista pe nevoia de consolidare a unor cladiri de la Resedinta Patriarhala, monumente istorice “aflate in pericol de prabusire”. Se afirma ca Patriarhia si Arhiepiscopia Bucurestilor sunt sarace si nu dispun de fonduri, dar au in subordine o firma care a realizat deja o parte din lucrari. Era nevoie de fonduri suplimentare pentru reluarea lucrarilor „in regim de urgenta, respectiv 48 de ore”.
In final, i se recomanda Ministerului Dezvoltarii sa ocoleasca procedura de licitatie si sa aloce banii direct catre firma Chivotul Mare SRL, „infiintata de centrul nostru arhiepiscopal cu scopul special de a executa lucrari de constructii la obiectivele bisericesti in cele mai avantajoase conditii”.
Tonul si continutul acestei scrisori ilustreaza perfect felul in care Biserica intelege sa se raporteze la banii publici: ii cere, vrea sa ii primeasca repede si sa aleaga singura firma care face lucrarile.
Elena Udrea a aprobat solicitarea Patriarhului, iar banii au fost alocati prin Compania Nationala de Investitii (CNI). Functionarii de acolo au realizat, insa, ca legea achizitiilor publice ii obliga sa organizeze o licitatie, unde, pe langa Chivotul Mare, s-au mai inscris si alte firme private. SRL-ul Patriarhiei n-a putut face dovada unor lucrari similare executate anterior, asa ca licitatia a fost castigata de Rico SRL, firma unui afacerist constantean pe nume Marcel Gheorghe. Acesta a incasat 1,89 milioane de lei, dar avea sa afle, curand, ca Biserica pierde o batalie, dar castiga intotdeauna razboiul.
Cand au vrut sa se apuce de treaba, cei de la firma Rico SRL au fost intampinati de consilierul patriarhal Nicolae Crangasu, care le-a transmis ca utilajele lor nu sunt binevenite in Dealul Patriarhiei. Brusc, lucrarile pe care Patriarhia le declarase urgente pentru a lua fonduri de la stat puteau sa mai astepte.
Si au asteptat pana cand patronul Rico a inteles ce trebuie sa faca: a subcontracat lucrarile pe care le castigase la licitatie catre firma Bisericii, Chivotul Mare SRL, virandu-i in conturi 1,5 milioane de lei.
Ce s-a intamplat cu restul banilor, de pana la 1,89 de milioane? Un indiciu il gasim intr-unul din dosarele Elenei Udrea de la DNA, care treneaza de ani buni si despre care in spatiul public se cunosc doar franturi de informatii. Fosta consiliera prezidentiala e acuzata ca ar fi pus mana pe o vila din statiunea Eforie Sud, trecand-o din proprietatea statului in cea a soferului sau, Tudor Breazu.
Mergand pe firul anchetei, procurorii au ajuns insa sa faca legaturi cu Biserica. Conform informatiilor obtinute de Recorder, vila cu 9 dormitoare si 2 apartamente, placata cu calcar dupa specificul litoralului interbelic, a fost renovata cu o investitie de aproximativ 300.000 de lei, iar banii au venit de la firma Rico SRL. Era exact diferenta care le ramasese in conturi din cei 1,89 de milioane incasati de la Ministerul Dezvoltarii pentru renovarea Resedintei Patriarhale. 1,5 milioane au fost virati catre firma Bisericii, Chivotul Mare SRL, iar restul ar fi ajuns in vila Elenei Udrea de pe litoral. „Nu cred asa ceva, este exclus. Din cate stiu, in acel dosar era vorba ca firma Patriarhiei nu avea atestat sa lucreze pe monumente istorice si a preluat contractul de la o alta firma. Dar nu are legatura cu acea vila de pe litoral. Oricum, eu am o parere foarte buna despre Patriarhul Daniel. L-am cunoscut personal, are un spirit organizatoric si intreprinzator exceptional. Chiar am zis ca ar fi bun de prim-ministru”, ne-a marturisit Elena Udrea.
Pana sa ajunga in dosare aflate deocamdata prin sertarele DNA, povestea inceputa cu scrisoarea trimisa de Patriarhul Daniel catre ministrul Dezvoltarii se incheia, simbolic, in vara lui 2011, chiar in ziua cand Preafericitul implinea 60 de ani. In Dealul Patriarhiei, au fost sfintite „pictura si catapeteasma recent restaurate” si s-a oficiat o slujba Te Deum la care au participat personalitati ale lumii religioase si politice. In atmosfera incarcata de evlavie si sobrietate, au iesit in evidenta doua persoane, singurele imbracate in alb: Patriarhul Daniel si Elena Udrea.
