DNA, memoriu adresat CCR in legatura cu sesizarea otravitoare a ICCJ. DNA se lupta sa isi poata angaja noi procurori
DNA a anuntat voineri ca a transmis CCR un memoriu cu observatii in legatura cu sesizarea ICCJ privind neconstitutionalitatea legii prin care vechimea procurorilor care se pot angaja la DNA si DIICOT a fost scazuta de la zece ani la sapte ani. „In perioada 2017-2021 cele doua institutii au intampinat dificultati in derularea activitatilor curente, in contextul unui deficit de personal de peste 40%”, se arata in memoriul DNA.
„Azi, 09 iulie 2021, s-a transmis Curtii Constitutionale un MEMORIU AMICUS CURIAE privind observatiile Directiei Nationale Anticoruptie si Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism la sesizarea formulata de Inalta Curte de Casatie si Justitie referitoare la neconstitutionalitatea prevederilor Legii pentru modificarea si completarea Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si pentru modificarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara.
In contextul discutarii in data de 14 iulie 2021, de catre plenul Curtii Constitutionale, a obiectiei de neconstitutionalitate a legii pentru modificarea si completarea legii nr 303/2004 si pentru modificarea legii 304/2004 in ceea ce priveste reducerea vechimii necesare pentru functionarea in cadrul DNA si DIICOT, reprezentantii celor doua institutii solicita public instantei de contencios constitutional sa evalueze dispozitiile criticate in mod obiectiv si in concordanta cu rationamentul utilizat in deciziile anterioare care priveau organizarea Ministerului Public.
Cu caracter principial, subliniem ca modificarea legii nr. 304/2004, in sensul reducerii vechimii necesare pentru functionarea procurorilor in cadrul DNA si DIICOT, este un demers legislativ necesar si solicitat, in mod constant, de catre conducerea Ministerului Public, avand in vedere ca in perioada 2017-2021 cele doua institutii au intampinat dificultati in derularea activitatilor curente, in contextul unui deficit de personal de peste 40%.
Mentinerea unei vechimi de 10 ani pentru accederea la postul de procuror in cadrul DNA si DIICOT, in conditiile in care conduce la permanentizarea deficitului acut de personal, este de natura sa conduca la o gestionare precara a fenomenului criminalitatii organizate si coruptiei la nivel inalt, sa creasca riscurile pentru ordinea publica si siguranta cetateanului, asociate acestor tipuri de infractiuni si sa duca la imposibilitatea indeplinirii obligatiilor asumate de autoritatile nationale din perspectiva conventiilor internationale impotriva coruptiei, strategiilor de combatere a criminalitatii organizate si coruptiei la nivelul Uniunii Europene, strategiei europene de securitate si strategiei Uniunii Europene in materie de droguri.
Modificarea criticata prin obiectia de neconstitutionalitate nu este de natura sa incalce nicio dispozitie constitutionala, argumentele referitoare la incalcarea dispozitiilor art 1 alin. (5) din Constitutie, art 16 alin. (1) din Constitutie si art 131 alin. (1) din Constitutie fiind tratate de instanta de contencios constitutional in jurisprudenta sa recenta cu privire la organizarea structurilor din cadrul Ministerului Public.
Argumentul principal de neconstitutionalitate, din perspectiva autorului obiectiei, este reprezentat de instaurarea unor norme derogatorii de la dreptul comun in ceea ce priveste conditiile si modalitatea de accedere in functia de procuror in cadrul DNA si DIICOT. Ori, aceasta optiune a legiuitorului de a crea norme derogatorii pentru structurile specializate a existat inca de la infiintarea DNA si DIICOT, fara a pune vreodata o problema de incalcare a normelor constitutionale.
De altfel, in decizia nr. 33/2018 Curtea Constitutionala a Romaniei isi expune cu claritate opinia ca „infiintarea unor structuri de parchet specializate pe domenii de competenta materiala (D.N.A. sau D.I.I.C.O.T.) sau personala (Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie) constituie expresia optiunii legiuitorului, care, in functie de necesitatea prevenirii si combaterii anumitor fenomene infractionale, decide cu privire la oportunitatea reglementarii acestora.” (par. 135)
Mai mult, analizand tocmai derogari in ceea ce priveste functionarea unei structuri din cadrul Ministerului Public, Curtea Constitutionala sustine in cuprinsul deciziei nr. 390/2021 ca, „In ceea ce priveste caracterul derogator al reglementarii (…)optiunea legiuitorului de a reglementa in cuprinsul actului normativ prin care se infiinteaza noua structura de parchet acele norme de drept care prezinta caracter de specificitate nu afecteaza constitutionalitatea acestei din urma legi, de vreme ce principiul invocat nu are o consacrare constitutionala, iar toate celelalte elemente care vizeaza statutul procurorului raman pe deplin aplicabile” (par 58)
In acelasi sens, in decizia nr. 33/2018 Curtea, fara a sesiza vreo problema de constitutionalitate reitereaza ca „In prezent, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, in titlul III – Ministerul Public, capitolul II – Organizarea Ministerului Public, prevede trei sectiuni referitoare la structurile de parchet infiintate pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie: sectiunea 1 – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, sectiunea 11- Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si sectiunea a 2-a – Directia Nationala Anticoruptie.
Cele doua Directii sunt structuri cu personalitate juridica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu competente in combaterea criminalitatii organizate si terorismului, respectiv in combaterea infractiunilor de coruptie.
Statutul procurorilor care isi desfasoara activitatea in aceste structuri este cel prevazut de dispozitiile Legii nr. 303/2004, act normativ cu caracter de drept comun in materia statutului judecatorilor si procurorilor.
Insa, avand in vedere specializarea acestor parchete, legiuitorul a prevazut unele dispozitii derogatorii sub aspectul conditiilor de acces (interviu organizat de comisii speciale), de evaluare anuala a rezultatelor sau de incetare a activitatii (revocarea prin ordin a procurorului sef) in ceea ce priveste procurorii celor doua directii, chiar in cuprinsul acestei legi.” (par. 131)
Vechimea necesara pentru functionarea in cadrul unei structuri de parchet si dobandirea gradului profesional cu caracter temporar nu sunt prevazute in legea fundamentala si nici nu sunt elementele esentiale in ceea ce priveste indeplinirea rolului Ministerului Public in apararea ordinii de drept. De altfel, daca aceasta teza ar fi fost adevarata aceleasi probleme de constitutionalitate s-ar fi pus si in 2017, in momentul stabilirii vechimii de 10 ani pentru functionarea in cadrul DNA si DIICOT.
De asemenea, optiunea pentru modalitati diferite de accedere la o structura a sistemului judiciar se poate constata si in ceea ce priveste accederea la Inalta Curte de Casatie si Justitie unde, legiuitorul a considerat ca sustinerea unui examen similar celor pentru tribunale sau curti de apel nu este o varianta apta sa produca rezultatul dorit, fara ca aceasta optiune sa conduca la o dezbatere privind constitutionalitatea normelor aplicabile.
Avand in vedere insasi jurisprudenta Curtii Constitutionale in aceasta materie, jurisprudenta pe care instanta de contencios constitutional a sustinut-o in mod repetat, consideram ca nu exista niciun element tehnic, obiectiv si legal care sa conduca in situatia prezenta la un reviriment jurisprudential si la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate doar prin raportare la institutiile la care aceasta se refera”, se arata in comunicatul DNA.
Judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au decis in unanimitate, pe 30 iunie, sesizarea Curtii Constitutionale pentru controlul constitutionalitatii, inainte de promulgare, a Legii privind modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara.
Modificarile adoptate luni de catre Senat reglementeaza transferul magistratilor in cadrul instantelor si parchetelor prin intermediul CSM si conditii de vechime reduse de la zece la sapte ani pentru procurorii DNA si DIICOT.
Conform unui comunicat al Instantei supreme, sesizarea de neconstitutionalitate priveste actul normativ in ansamblul sau, precum si anumite prevederi ale acestuia, in raport cu motive de neconstitutionalitate extrinseca si intrinseca.
„Sub aspect extrinsec, sesizarea priveste neconstitutionalitatea actului normativ in intregime, prin raportare la prevederile constitutionale ale art. 61 alin. (2) si ale art. 75, referitoare la principiul bicameralismului, intrucat forma adoptata de camera decizionala (Senatul Romaniei) modifica substantial obiectul de reglementare, configuratia si continutul legii adoptate de prima camera sesizata (Camera Deputatilor). Sub aspect intrinsec, sesizarea priveste neconstitutionalitatea dispozitiilor articolului II pct. 1 si 2 (art. 791 alin. (3) si art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004) in raport cu prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (5), sub aspectul exigentelor privind calitatea legii; neconstitutionalitatea dispozitiilor articolului II pct. 1 si 2 (art. 791 alin. (3) si art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004) in raport cu prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, referitoare la principiul egalitatii in drepturi; neconstitutionalitatea dispozitiilor articolului II pct. 1 si 2 (art. 791 alin. (3) si art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004) in raport cu prevederile art. 131 alin. (1) din Constitutie referitoare la rolul Ministerului Public in apararea ordinii de drept”, spune ICCJ.
Senatul a adoptat, luni, in calitate de Camera decizionala, propunerea legislativa de modificare a legii privind statutul magistratilor si a legii organizarii judiciare, care reglementeaza transferul magistratilor in cadrul instantelor si parchetelor prin intermediul CSM si conditii de vechime reduse de la zece la sapte ani pentru procurorii DNA si DIICOT.
Propunerea legislativa initiata de un grup de parlamentari ai USR PLUS, care a pus in acord prevederile actuale cu decizia 454/2020 a Curtii Constitutionale, a inregistrat 75 de voturi „pentru”, 48″impotriva” si o abtinere.
Senatorii au aprobat reducerea de la 10 la 7 ani a vechimii necesare pentru numirea procurorilor in cadrul DNA si DIICOT. Aceasta reducere era stipulata in forma initiala a proiectului de act normativ, insa deputatii nu au acceptat aceasta solutie, fiind respinsa in plenul Camerei Deputatilor, care s-a pronuntat pe 26 mai, in calitate de prim for legislativ.
Proiectul prevede abrogarea articolului potrivit caruia persoanele care au ocupat minimum 10 ani functia de judecator sau procuror si magistrat-asistent, care nu au fost sanctionate disciplinar, au avut numai calificativul „foarte bine” la toate evaluarile si si-au incetat activitatea din motive neimputabile, puteau fi numite, fara concurs sau examen, in functiile vacante de judecator sau procuror, la instante sau parchete de acelasi grad cu cele unde au functionat sau la instante ori parchete de grad inferior.
Potrivit celor adoptate, transferul judecatorilor si procurorilor de la o instanta la alta instanta sau de la un parchet la alt parchet ori la o institutie publica se aproba, la cererea celor in cauza, de Sectia corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ motivat al presedintelui instantei sau al conducatorului parchetului de unde se transfera si unde se transfera, insotite de punctul de vedere al presedintilor curtilor de apel/procurorilor generali ai parchetelor de pe langa curtile de apel in circumscriptia carora se afla instanta/parchetul de unde se transfera si unde se transfera.
In cazul in care transferul se solicita in circumscriptia aceleiasi curti de apel/aceluiasi parchet de pe langa o instanta din circumscriptia aceleiasi curti de apel este necesar punctul de vedere al presedintelui respectivei curti de apel/procurorului general al parchetului de pe langa respectiva curte de apel.
Posturile vacante de conducere nu se pot ocupa prin transfer, iar procurorii nu pot fi transferati la Directia Nationala Anticoruptie sau la Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.
Declansarea procedurii de transfer se decide, de regula, semestrial de presedintele sau, dupa caz, vicepresedintele Consiliului Superior al Magistraturii si se face prin publicarea pe pagina de internet a CSM a unui anunt in acest sens, insotit de lista posturilor vacante de la instante sau parchete, precum si a posturilor care urmeaza a se vacanta, mai prevede proiectul adoptat.
Pentru fiecare solicitare de transfer, Consiliul Superior al Magistraturii, prin compartimentul de specialitate, intocmeste un referat care cuprinde datele relevante privind cariera de judecator/procuror a solicitantului, motivele pe care se intemeiaza cererea, situatia posturilor ocupate, a posturilor vacante, a celor care urmeaza a se vacanta si a posturilor temporar vacante la instanta/parchetul de la care se solicita transferul, precum si la instanta/parchetul la care se solicita transferul, numarul cererilor de transfer formulate anterior si motivele admiterii/respingerii acestora, precum si, daca este cazul, mentiunea daca pentru postul vizat s-au formulat cereri de numire a procurorilor in functia de judecator sau a judecatorilor in functia de procuror.
Referatul va cuprinde, obligatoriu, datele statistice din ultimele 12 luni privind volumul de activitate si incarcatura efectiva pe judecator/procuror, inclusiv incarcatura pe schema, la instantele/parchetele implicate in procedura de transfer, raportate la media pe tara, precum si mentiuni privind incidenta interdictiilor, ori dupa caz, mentiuni privind judecatorii/procurorii delegati de la instanta/parchetul la care functioneaza judecatorul/procurorul care solicita transferul, precum si de la instanta/parchetul la care se solicita transferul.
La cererea lor motivata, judecatorii pot fi numiti in functia de procuror la parchetele de pe langa judecatorii, iar procurorii pot fi numiti in functia de judecator la judecatorii, prin decret al presedintelui Romaniei, la propunerea plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea conditiilor prevazute in prezenta lege. Propunerea de numire in functia de judecator se formuleaza de catre plenul CSM, cu avizul consultativ al conducatorului parchetului de la care provine si al presedintelui instantei la care urmeaza sa activeze, iar propunerea de numire a judecatorilor in functia de procuror se formuleaza de catre plenul Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ al presedintelui instantei in care isi desfasoara activitatea si al conducatorului parchetului la care urmeaza sa activeze.
Cererile de numire din functia de judecator in functia de procuror si din functia de procuror in functia de judecator se solutioneaza in sesiuni declansate, de regula, semestrial de presedintele Consiliului Superior al Magistraturii.
Judecatorul sau procurorul care solicita numirea sustine un interviu in fata plenului CSM.
Hotararea plenului Consiliului Superior al Magistraturii prin care se propune eliberarea din functia de judecator si numirea ca procuror sau, dupa caz, eliberarea din functia de procuror si numirea ca judecator se transmite presedintelui Romaniei, in vederea emiterii decretului.
