DNA nu face niciun compromis. Solicitare transanta privind legile justitiei: „Trebuie respinse in bloc”. Iata argumentele procurorilor
DNA solicita „respingerea in bloc” a propunerilor legislative de modificare a legilor justitiei. Procurorii au exploicat detaliat de ce aceste legi nu trebuie aprobate.
Comunicatul DNA:
„Avand in vedere propunerile legislative depuse la Camera Deputatilor pentru modificarea si completarea legilor justitiei (Statutul judecatorilor si procurorilor, Legea pentru organizarea judiciara, Legea privind C.S.M.), la cererea Consiliului Superior al Magistraturii (C.S.M.), procurorii Directiei Nationale Anticoruptie au formulat si au transmis la C.S.M. un punct de vedere.
I. In principal, apreciem ca, fata de modul de realizare a proiectelor, fara consultarea prealabila a magistratilor, fara o expunere de motive corespunzatoare si fara studii de impact, se impune o pozitie ferma, de respingere in bloc a proiectelor, prin acordarea unui aviz negativ pentru intregul pachet legislativ.
II. In subsidiar, intelegem sa formulam urmatoarele critici si observatii punctuale:
Proiectul de modificare a Legii nr. 303/2004:
1) Procedura de revocare a procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si a adjunctului acestuia, a procurorului sef al DNA, al DIICOT, al nou infiintatei DIISJP, a adjunctilor acestora – de catre CSM – Sectia pentru procurori, care se poate sesiza din oficiu ori la propunerea ministrului justitiei – nu se justifica.
Nu se justifica stabilirea unei proceduri diferite de revocare, fata de procedura de numire a celor mai inalte functii din cadrul Ministerului Public. Asa cum procedura de numire asigura echilibrul puterilor statului si rolul organului reprezentativ, profesional al procurorilor, revocarea din aceste functii trebuie sa respecte acelasi echilibru. In plus, dezechilibrul creat intre procedura de numire si revocare a procurorilor cu functii inalte aduce un dezechilibru suplimentar – acela intre procedura de revocare a functiilor inalte din Ministerul Public si cea de revocare a Presedintelui ICCJ si a celorlalte functii inalte din cadrul ICCJ.
Procedura de revocare propusa de proiect elimina unul din cei trei actori institutionali care concura in prezent la definirea carierei procurorilor cu functiile cele mai inalte in Ministerul Public, atat privind numirea, cat si revocarea lor. Aceasta eliminare pare sa fie de natura a face mai rapida / simpla procedura de revocare, ceea ce prezinta un pericol in sine pentru stabilitatea institutionala a Ministerului Public si a structurilor sale specializate.
Or, acest tip de modificari vine in contradictie cu standardele internationale si cerintele MCV. Astfel, recomandarea MCV de a asigura garantiile corespunzatoare in termeni de transparenta, control si echilibru privind numirile in functiile inalte din cadrul Ministerului Public are in vedere transparentizarea selectiei candidatilor propusi a parcurge procedura de numire si nicidecum crearea unui dezechilibru intre actorii institutionali inclusi in aceasta procedura, sau intre procedura de numire si cea de revocare. Procedura propusa prin acest proiect nu aduce nicio rezolvare problemei semnalate de raportul MCV cu privire la transparenta primei faze a procedurii de numire a procurorilor cu functiile cele mai inalte, respectiv criteriile de selectie ale candidatului propus de ministrul justitiei.
Mai mult decat atat, in ceea ce priveste DNA, aceasta este nu doar o structura a Ministerului Public, ci si o autoritate anti-coruptie (ACA) in sensul art. 36 din Conventia ONU impotriva Coruptiei. Conform Principiilor de la Jakarta, adoptate in 2012 sub egida UNODC si Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD): „Conducatorii autoritatilor anticoruptie trebuie sa aiba siguranta mandatului si pot fi revocati numai printr-o procedura prevazuta de lege echivalenta celei pentru revocarea altor autoritati independente special protejate de lege, ca de exemplu Presedintele Curtii Supreme”. Proiectul de fata insa rupe in mod nejustificat sistemul de revocare a celor mai inalte functii din Ministerul Public de cele din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
2) O durata de 6 ani intre momentul admiterii la Institutul National al Magistraturii si definitivat.
Nu este prezentat nici un studiu de impact cu privire la evolutia resursei umane din magistratura, fiind de presupus ca se vor crea disfunctionalitati majore prin pensionarea unui numar de magistrati si intarzierea intrarii in sistem, ca judecator sau procuror definitiv, pe o perioada de 6 ani, a absolventilor Institutului National al Magistraturii.
Perioada de 6 ani este excesiva raportat la perioadele de pregatire a magistratilor din alte tari europene, de exemplu Portugalia si Franta.
Nu suntem de acord nici cu implicarea avocatilor in Comisia de examinare teoretica si practica infiintata cu ocazia Institutului National al Magistraturii si nici cu efectuarea unor stagii de pregatire practica a auditorilor la justitie in cadrul unei forme de exercitare a profesiei de avocat, deoarece nu se justifica implicarea acestei categorii profesionale in formarea tinerilor magistrati.
3) Procedura de numire a procurorilor sefi de sectie din cadrul PICCJ, DNA, DIICOT, DIISJP, de catre CSM – Sectia pentru procurori, la propunerea ministrului justitiei, in conditiile in care Sectia pentru procurori poate refuza o singura data numirea in functiile de conducere, dand astfel posibilitatea ministrului justitie, functie eminamente politica, sa numeasca procurorii in functiile de conducere mentionate.
Efectuarea de catre ministrul justitiei a selectiei si a propunerilor de numire in functiile de conducere de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, poate afecta in mod grav independenta procurorilor, fiind preferabila exercitarea autoritatii ministrului prin acordarea posibilitatii emiterii unui aviz consultativ la numirea in functii de conducere; numirea trebuie sa ramana atributul Presedintelui Romaniei la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii;
Limitarea posibilitatii Sectiei pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii de a refuza motivat o singura data numirea in functiile de conducere, prev. la alineat 1 1 din art. 54, este nejustificata, ministrul justitiei fiind in fapt persoana care numeste in functiile de conducere in aceasta varianta;
Procedura de revocare din functiile de conducere sa fie similara cu procedura de numire in aceste functii;
4) Raspunderea magistratilor, deoarece se intentioneaza instituirea unuia dintre cele mai severe regimuri europene de raspundere juridica pentru magistrati, in absenta unui sistem de asigurare pentru raspundere profesionala. Modificarea dispozitiilor referitoare la raspunderea materiala si civila a magistratilor nu este necesara intrucat cadrul legislativ actual raspunde necesitatii de reglementare a raspunderii judecatorilor si procurorilor, fiind reglementate conditiile in care poate fi angajata raspunderea civila, disciplinara si penala a acestora, cu asigurarea garantiilor necesare respectarii independentei magistratilor;
5) In acelasi sens, referitor la modificarea art. 96 alin. 7, privitor la obligativitatea statului de a se indrepta cu o actiune in despagubiri impotriva judecatorului sau procurorului care a savarsit eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii, consideram ca aceasta dispozitie poate reprezenta o presiune asupra activitatii magistratilor, care, astfel, vot fi, in permanenta, sub spectrul raspunderii materiale, desi, in unele cazuri, eroarea judiciara este rezultatul unui complex de imprejurari pe care magistratul nu le poate prevedea, de exemplu, al modificarii legislatiei, al schimbarii starii de fapt retinuta la un moment dat prin administrarea unor probe care nu puteau fi avute in vedere initial.
6) stabilirea, la art. 21 alin. 21, a unei prioritati pentru candidatii cunoscatori ai limbii minoritatilor nationale este nejustificata;
7) referitor la modificarea art. 16 alin. 3, marirea duratei cursurilor de formare profesionala a auditorilor de justitie, la 4 ani, va avea ca efect negativ ingreunarea accesului in magistratura, precum si a ocuparii locurilor vacante din sistemul judiciar;
8) Art. 19 alin. 1 – nu se justifica introducerea suplimentara a unui interviu (proba cu caracter subiectiv, care va conduce la o departajare nedreapta si careia i s-a acordat un procent mult prea mare inclusiv la admiterea in INM). Examenul psihologic se sustine la admiterea in INM, nu se justifica si la absolvire. Oricum dupa numirea in functia de procuror sau judecator se procedeaza la testarea psihologica a magistratilor.
Art. 19 alin. 2 – comisiile sunt stabilite prin regulamentul INM si CSM, nu se justifica o asemenea detaliere in lege.
Art. 19 alin. 3 si 4 – nu se justifica fata de observatiile de la alin. 1
Art. 19 alin. 5 – exista deja in art. 19 alin. 3 e doar rezultatul renumerotarii.
9) referitor la modificarea art. 26 – 28, sustinerea examenului de capacitate al judecatorilor si procurorilor printr-un interviu sustinut in fata colegiilor de conducere de la nivelul curtilor de apel, respectiv al celor de la parchetele de pe langa curtile de apel, nu are o justificare in vreo deficienta constatata in modalitatea de sustinere a examenului de capacitate aflata in vigoare. Locul, in procedura de examen, al Institutului National al Magistraturii, institutie dedicata formarii auditorilor de justitie si incadrata cu personal de specializat in formarea initiala si continua a magistratilor, va fi luat de practicieni, care nu pot fi, in toate cazurile, pregatiti pentru evaluarea altor magistrati;
10) referitor la introducerea art. 622, consideram ca posibilitatea ca magistratii sa fie numiti in functii de demnitate publica, fiind suspendati din functia de judecator sau procuror pe aceasta perioada, dupa care, la incetarea numirii in functia de demnitate publica, sa revina in functia de magistrat, poate conduce la alterarea statutului magistratului, care va putea ocupa functii de demnitate publica asociate activitatii politice, conducand, astfel, la pierderea increderii cetatenilor in independenta sistemului judiciar. De asemenea, o astfel de posibilitate vine in flagranta contradictie cu interdictia aplicata magistratilor de a desfasura activitati publice cu caracter politic;
11) referitor la modificarea art. 83 alin. 3, consideram ca reincadrarea magistratilor care s-au pensionat este inoportuna, mai ales in conditiile in care se face fara concurs. Nu exista o motivare solida care sa justifice reacceptarea in profesie a magistratilor care beneficiaza de pensie de serviciu in detrimentul absolventilor Institutului National al Magistraturii sau al celor in activitate, in ceea ce priveste locurile disponibile pentru promovare, ca urmare a pensionarii altor magistrati;
Proiectul de modificare a Legii nr. 304/2004:
12) Infiintarea Directiei pentru Investigarea Infractiunilor Savarsite de Judecatori si Procurori (art. 88 Sectiunea 21 din Legea 304/2004)
Nu se justifica infiintarea unei astfel de structuri deoarece se induce ideea ca exista o problema de infractionalitate in randul magistratilor, care necesita o competenta speciala.
Nu exista studii din care sa reiasa ca fenomenul infractionalitatii in randul magistratilor este de o amploare atat de mare pentru a necesita infiintarea unei directii specializate pentru combaterea acestui tip de infractionalitate in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Pe de alta parte, infiintarea respectivei directii vine sa restranga competenta Directiei Nationale Anticoruptie, dupa calitatea persoanei, in ceea ce priveste combaterea coruptiei in mediul judiciar.
Curtea Constitutionala a precizat in considerentele Deciziei nr. 104/2009 ca nu se justifica un tratament juridic si procedural distinct pentru categoria magistratilor. Mai mult, in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie este infiintat Serviciul de combatere a coruptiei in justitie.
13) modificarea art. 69 alin. 1, referitoare la exercitarea controlului asupra procurorilor de catre ministrul justitiei, tind la subordonarea procurorilor de catre ministrul justitiei, membru al puterii executive, intotdeauna om politic intr-un guvern politic. De asemenea, prin aceasta subordonare, autoritatea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie asupra procurorilor este diluata. Consideram ca solutia sus-mentionata este anacronica, fiind specifica unor tari cu democratie incipienta, in care separatia dintre puterile statului nu este clar definita si respectata;
14) modificarea art. 69 alin. 3, referitoare la dreptul ministrului justitiei de a cere informari asupra activitatii parchetelor si de a da indrumari scrise cu privire la masurile ce trebuie luate pentru prevenirea si combaterea eficienta a criminalitatii, reprezinta, de asemenea, ingerinte ale executivului, prin intermediul ministrului justitiei, in activitatea parchetelor;
15) Art. 87, referitor la conditionarea accesului la Directia Nationala Anticoruptie prin impunerea detinerii gradului profesional de parchet de pe langa tribunal si a unei vechimi de cel putin 8 ani in functia de procuror, apreciem ca impiedica in mod nejustificat accesul in functie de executie la unitatea specializata de parchet, fiind oportuna mentinerea vechimii de 6 ani si detinerea gradului de parchet de pe langa judecatorie;
Proiectul de modificare a Legii nr. 317/2004:
16) infiintarea Inspectiei Judiciare, ca structura unica, in coordonarea Consiliului National de Integritate al Judecatorilor si Procurorilor, prin reorganizarea Inspectiei Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (Capitolul VII al Legii nr. 317/2004).
Nu exista nicio explicatie rezonabila pentru care este necesara aceasta reorganizare si nici care au fost resorturile pentru o astfel de initiativa.
Exprimarea lacunara din expunerea de motive conform careia „in ceea ce priveste informatiile aparute in ultimul timp in mass-media credem ca se impune in mod obligatoriu transformarea Inspectiei Judiciare, de la statutul existent in prezent, intr-o institutie autonoma astfel incat sa se asigure principiul independentei fata de celelalte puteri ale statului…” nu este de natura a justifica reorganizarea preconizata.
17) modificarea art. 55 alin. 1 – 5, privitoare la revocarea membrilor alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii, prin inlesnirea conditiilor revocare, poate constitui o presiune nepermisa asupra membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, organul reprezentativ al magistraturii si care are sarcina de a mentine independenta sistemului judiciar;
18) introducerea Capitolului VII – Infiintarea si organizarea Consiliului National de Integritate a Judecatorilor si Procurorilor si Inspectiei Judiciare si statutul inspectorilor judiciari – nu este justificata in niciun mod si limiteaza atributiile Consiliului Superior al Magistraturii, organul reprezentativ al magistratilor si care are sarcina de a mentine independenta sistemului judiciar si bulverseaza activitatea Inspectiei Judiciare. Apreciem ca locul Inspectiei Judiciare ar trebui sa ramana in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii si nu sa fie sub autoritatea unor entitati infiintate ad-hoc si fara nicio organizare previzibila, singura referire in proiectul de modificare la acest Consiliu National de Integritate a Judecatorilor si Procurorilor si Inspectiei Judiciare fiind aceea ca se infiinteaza, ca organism reprezentativ si a carui organizare si functionare se stabilesc prin lege, reglementare evident ulterioara, fiind vorba de o noua entitate. Infiintarea acestui consiliu, va aduce atingere reprezentativitatii Consiliului Superior al Magistraturii si rolului acestuia de garant al independentei justitiei”, se arata in comunicat.
Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook
O noua experienta cu AK-24. Descarca aplicatia Aktual24 din App Store pentru iPhone si din Google Play pentru Android.
