„DNA-ul padurilor”, sabotat de PSD in Parlament. Procurorii dezvaluie modul in care PSD anihileaza noul parchet

Asociatia „Miscarea pentru apararea statutului procurorilor” (AMASP) anunta ca propunerea legislativa pentru organizarea si functionarea Directiei pentru Investigarea Infractiunilor de Mediu (DIIM), cunoscuta ca „DNA-ul Padurilor”, care a fost adoptata pe 13 mai in Camera Deputatilor anuleaza, in esenta, scopul proiectului legislativ, ducand la crearea unei structuri nefunctionale. Infiintarea „DNA-ului padurilor”a fost propusa de USR.

Printr-un amendament promovat in Comisia Juridica de grupul PSD a fost redus numarul minim al procurorilor care urmeaza sa activeze in cadrul acestei structuri.

Astfel, in forma initiala a art. 18 din Legea pentru organizarea si functionarea Directiei pentru Investigarea Infractiunilor de Mediu (DIIM), DIIM ar fi trebuit sa aiba o structura cu un numar maxim de posturi, dupa cum urmeaza: 295 pentru procurori, 40 pentru specialisti, 270 pentru personalul auxiliar de specialitate si 40 pentru ofiterii si agentii de politie judiciara.

Prin amendamentele facute in Parlament, DIIM va functiona cu un numar minim de posturi, respectiv 10 pentru procurori, 5 pentru specialisti, 25 pentru personalul auxiliar de specialitate, 25 pentru ofiterii si agentii de politie judiciara, iar aceasta schema de personal poate fi modificata „doar prin hotarare a Guvernului, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.”

„AMASP atentioneaza ca, in situatia in care art. 18 din actul normativ mentionat ar fi adoptat in forma modificata, DIIM nu va putea functiona nici macar la capacitate minima, deoarece structura ar urma sa aiba activitate la nivel national, iar competenta materiala ar urma sa fie una destul de consistenta, cuprinzand infractiuni care afecteaza suprafata forestiera a tarii (Legea nr. 46/2008), fondul cinegetic (Legea nr. 407/2006), calitatea aerului inconjurator (Legea nr. 104/2011) sau a apelor (Legea nr. 107/1996), ori infractiuni privitoare la regimul deseurilor (Legea nr. 211/2011), degradarea mediului (Legea nr. 101/2011), protectia acestuia (OUG nr. 195/2005) sau prevazute in partea speciala a Codului Penal („Raspandirea bolilor la plante si animale” – art. 355 si „Infectarea apei” – art. 356),” arata AMASP, intr-un comunicat de presa.

Comunicatul AMASP

Infractiunile ce ar urma sa fie investigate de DIIM, cel mai adesea, sunt comise in stransa legatura cu cele de coruptie (dare de mita, luare de mita, trafic de influenta, cumparare de influenta), de serviciu (abuz in serviciu), asimilate celor de coruptie (Legea nr. 78/2000), de evaziune fiscala sau de fals material in inscrisuri oficiale, fals intelectual, falsul informatic etc.

Investigarea unor astfel de infractiuni presupune activitati ce nu ar putea fi realizate cu un numar de procurori sau politisti mai redus ca cel al majoritatii parchetelor locale si care poate fi redimensionat doar in urma parcurgerii unui proces indelungat si strans legat de decizia factorului politic

In aceste conditii, AMASP arata ca Directia nu ar putea face fata cu o schema de doar 10 procurori, la nivelul intregii tari, unei activitati de urmarire penala proprie extrem de complexa.

Cel mai probabil, prin subdimensionare intentionata, se va ajunge ca rezultatele DIIM sa fie complet nesatisfacatoare si astfel vom asista la o incurajare implicita a comiterii infractiunilor contra mediului, un exemplu concret de structura nefunctionala fiind, de altfel, SIIJ care are o schema asemanatoare cu cea preconizata pentru DIIM