„Dolarizarea” economiei din Liban, dolarul a devenit moneda de facto: „Acesta este sfarsitul lirei libaneze”

Agentia Associated Press a dat publicitatii un amplu material dedicat eforturilor economiei libaneze de a se mentine pe linia dse plutire in contextul uneia dintre cele mai grave crize economice din istorie.

Cand Moheidein Bazazo si-a deschis mini-marketul din Beirut, in 1986, in timpul unora dintre cele mai aprige lupte din razboiul civil din Liban, nu se astepta ca acesta sa prospere. Dar, cativa ani mai tarziu, avea rafturile pline de alimente si avea nevoie de 12 angajati care sa-l ajute sa gestioneze o afacere plina de viata.

Acele zile au trecut. Acum, Bazazo lucreaza in mare parte singur, de multe ori pe intuneric pentru a reduce factura la electricitate. Clientii obisnuiti se straduiesc sa se descurce si, pe masura ce cumpara mai putin, la fel face si el, lasand unele rafturi si frigidere goale.

In conditiile in care economia libaneza este in degringolada si moneda sa este in cadere libera, Bazazo isi petrece o mare parte din timp incercand sa tina pasul cu un curs de schimb fluctuant. Afacerile ca a lui se bazeaza din ce in ce mai mult pe unul dintre cele mai fiabile active din lume – dolarul american – ca modalitate de a face fata celei mai grave crize financiare din istoria sa moderna.

„Candva am trait o viata confortabila, iar acum am ramas cu doar 100 de dolari dupa ce am acoperit cheltuielile magazinului” la sfarsitul lunii, a spus Bazazo, calculand cifrele intr-un calculator. „Cateodata ai impresia ca lucrezi pe gratis”.

Lira libaneza a pierdut 95% din valoare de la sfarsitul anului 2019, iar acum majoritatea restaurantelor si multe magazine cer sa fie platite in dolari. Guvernul a inceput recent sa permita magazinelor alimentare precum Bazazo’s sa inceapa sa faca acelasi lucru.

In timp ce aceasta „dolarizare” urmareste sa atenueze inflatia si sa stabilizeze economia, ea ameninta, de asemenea, sa impinga mai multi oameni in saracie si sa adanceasca criza.

Asta pentru ca putini sunt cei din Liban care au acces la dolari pentru a plati alimentele si alte produse de baza la acest pret.

Alte tari, precum Zimbabwe si Ecuador, au apelat la dolar pentru a combate hiperinflatia si alte probleme economice, cu un succes mixt. Pakistanul si Egiptul se lupta, de asemenea, cu prabusirea monedelor, dar crizele lor economice sunt in mare parte legate de un eveniment extern – razboiul Rusiei din Ucraina, care a provocat cresterea preturilor la alimente si energie.

Necazurile Libanului sunt in mare parte provocate de el insusi.

In timp ce tara resimtea impactul pandemiei COVID-19, al unei explozii mortale in portul Beirut in 2020 si al invaziei Rusiei in Ucraina, banca sa centrala a tiparit pur si simplu mai multa moneda, erodandu-i valoarea si facand ca inflatia sa creasca vertiginos.

Trei sferturi din cele 6 milioane de persoane din Liban au cazut in saracie de la inceputul crizei din 2019. Intreruperile paralizante de energie electrica si penuria de medicamente au paralizat o mare parte din viata publica.

Lipsa de valuta a determinat bancile sa limiteze retragerile, blocand economiile a milioane de oameni. Aceasta i-a determinat pe unii, in disperare, sa jefuiasca bancile pentru a-si lua banii inapoi cu forta.

Pagubele din ultimii ani au fost amplificate de decenii de proasta gestionare economica care au permis guvernului sa cheltuiasca mult peste posibilitatile sale. Seful Bancii Centrale a tarii a fost acuzat recent de deturnare de fonduri publice si de alte infractiuni.

Ministrul interimar al Economiei, Amin Salam, a declarat ca lira libaneza a fost „folosita si abuzata” in ultimii trei ani si ca dolarizarea magazinelor alimentare va aduce o oarecare stabilitate in ceea ce priveste fluctuatia cursului de schimb.

Pe masura ce tot mai multi oameni si intreprinderi resping moneda locala, dolarul devine treptat moneda de facto. Lipsa de incredere in lira libaneza a devenit ireversibila, a declarat Layal Mansour, un economist specializat in crize financiare in tarile dolarizate.

„Oamenii s-au saturat de fluctuatia cursului dolarului si de faptul ca trebuie sa petreaca mult timp pentru a-l schimba, asa ca, practic, la nivel de societate, este mai bine sa foloseasca dolari”, a declarat Mansour. „Acesta este sfarsitul lirei libaneze asa cum o cunoastem”.

Fara o strategie pentru a aborda problemele de baza ale economiei, guvernul „permite ca acest lucru sa se intample”, a declarat Lawrence White, profesor de economie la Universitatea George Mason.

Dolarizarea inseamna ca Banca Centrala nu poate continua sa tipareasca valuta care alimenteaza inflatia, iar faptul de a avea o moneda mai fiabila ar putea crea mai multa incredere pentru intreprinderi. Dar multi oameni ar putea fi si mai mult storsi de bani daca Beirut adopta oficial dolarul ca moneda.

Milioane de libanezi care au tolerat dolarizarea articolelor de lux ar putea sa nu reactioneze la fel in cazul produselor alimentare, ale caror preturi au crescut deja la unele dintre cele mai mari rate la nivel mondial.

Peste 90% din populatie isi castiga veniturile in lire libaneze, potrivit unui sondaj realizat in 2022 de Organizatia Internationala a Muncii si de agentia de statistica a guvernului libanez. Familiile care primesc bani de la rudele din strainatate cheltuiesc o mare parte din ei pentru a mentine lumina aprinsa si pentru a acoperi cheltuielile medicale.

Ar trebui sa fie platite in dolari pentru a se adapta in mod adecvat, ceea ce majoritatea intreprinderilor si angajatorilor, in special statul libanez, nu prea au.

Profesorii din scolile publice sunt in greva de trei luni, deoarece salariile lor abia acopera costul benzinei pentru a face naveta. Lucratorii din domeniul telecomunicatiilor ameninta cu greve pentru ca salariile lor nu au fost ajustate la scaderea valorii lirei libaneze.

Libanul nu este nici pe departe pe cale sa implementeze tipurile de reforme necesare pentru un plan de salvare din partea Fondului Monetar International, cum ar fi restructurarea bancilor si a agentiilor guvernamentale ineficiente, reducerea coruptiei si stabilirea unui sistem de curs de schimb credibil si transparent.

Zoughaib, economistul de la Beirut, a declarat ca se teme ca absenta unor politici si reforme economice solide inseamna ca dolarizarea nu va face decat sa adanceasca saracia, facand si mai dificila pentru familii plata serviciilor medicale, a educatiei si a alimentelor.

Bazazo, proprietarul pietei, recunoaste ca stabilirea preturilor in dolari il va ajuta sa isi gestioneze finantele si sa reduca o mica parte din pierderi, dar se teme ca va indeparta unii clienti. „Sa vedem ce se intampla”, a spus Bazazo, oftand. „Deja se plang”.