Donald Trump ameninta ca in al doilea mandat va folosi armata pentru a distruge „barlogurile criminalitatii” din orasele conduse de democrati

Calificand New York si Chicago drept „barloguri ale criminalitatii”, Donald Trump, candidatul principal la nominalizarea republicana la presedintia din 2024 a declarat in cursul unui miting organizat duminica seara in statul Iowa: „Data viitoare, nu voi mai astepta.Unul dintre lucrurile pe care le-am facut a fost sa ii las pe democrati sa conduca si le vom arata cat de proasta este treaba pe care o fac”, a spus el. „Ei bine, am facut asta. Nu trebuie sa mai asteptam.”

Potrivit ABC News, Trump nu a explicat cu precizie cum ar putea folosi armata in timpul unui al doilea mandat, desi el si consilierii sai au sugerat ca ar avea o larga libertate de actiune pentru a chema unitati. In timp ce desfasurarea regulata a armatei in interiorul granitelor tarii ar fi o abatere de la traditie, fostul presedinte a semnalat deja o agenda agresiva in cazul in care va castiga, de la deportari in masa la interdictii de calatorie impuse anumitor tari cu majoritate musulmana.

O lege elaborata pentru prima data in secolul XVIII, imediat dupa proclamarea indepedentei SUA, i-ar da lui Trump, in calitate de comandant-sef, o putere aproape nelimitata de a face acest lucru, au declarat experti militari si juridici intr-o serie de interviuri.

Legea privind insurectia le permite presedintilor sa apeleze la unitati militare in rezerva sau in serviciul activ pentru a raspunde la tulburarile din state, o autoritate care nu poate fi revizuita de instante.

„Principala constrangere in ceea ce priveste utilizarea de catre presedinte a Legii privind insurectia este in esenta politica, si anume ca presedintii nu vor sa trimita tancuri pe strazi”, a declarat Joseph Nunn, expert in securitate nationala la Centrul Brennan pentru Justitie. „Dar nu exista prea multe lucruri in lege care sa opreasca mana presedintelui.”

Congresul a adoptat legea in 1792, la doar patru ani dupa ce Constitutia a fost ratificata. Nunn a spus ca este un amalgam de diferite legi adoptate intre acea data si anii 1870, o perioada in care nu prea existau forte de ordine locale.

„Este o lege care, in multe privinte, a fost creata pentru o tara care nu mai exista”, a spus el. Este, de asemenea, una dintre cele mai substantiale exceptii de la Posse Comitatus Act, care, in general, interzice utilizarea armatei in scopuri de aplicare a legii.

Trump a vorbit deschis despre planurile sale in cazul in care va castiga presedintia, inclusiv despre utilizarea armatei la granita si in orasele care se lupta cu infractiuni violente. Planurile sale au inclus, de asemenea, utilizarea armatei impotriva cartelurilor straine de droguri, o opinie impartasita de alti candidati republicani la alegerile primare, precum guvernatorul Floridei, Ron DeSantis, si Nikki Haley, fost ambasador al ONU si guvernator al Carolinei de Sud.

Amenintarile au ridicat intrebari cu privire la semnificatia juramintelor militare, la puterea prezidentiala si la generalii pe care Trump i-ar putea numi in functii de conducere pentru a-si sustine abordarea, considerata de multi analisti politici „agresiva si dictatoriala”.

Trump a sugerat deja ca l-ar putea readuce in functie pe generalul-locotenent in retragere Michael Flynn, care i-a fost pentru scurt timp consilier pe probleme de securitate nationala si care a pledat de doua ori vinovat ca a mintit FBI in timpul anchetei privind influenta Rusiei, inainte de a fi gratiat de Trump. Flynn a sugerat in urma alegerilor din 2020 ca Trump ar fi trebuit sa confiste masinile de vot si sa ordone armatei din unele state sa ajute la reluarea alegerilor in statele unde fostul presedinte pierduse votul popular.