Dorneanu se grabeste, nu ia in considerare sfaturile lui Iohannis. CCR anunta cand ia in discutie prima dintre legile justitiei
Curtea Constitutionala a Romaniei discuta in 30 mai sesizarea presedintelui Klaus Iohannis referitoare la modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciara, au precizat, vineri, pentru Agerpres, oficiali ai CCR.
Intr-o conferinta de presa la inceputul acestei saptamani, Iohannis i-a indemnat pe judecatori sa nu se grabeasca si sa astepte verdictul Curtii de la Venetia.
Seful statului a trimis Curtii, vineri, o sesizare de neconstitutionalitate asupra modificarii Legii 304/2004 privind organizarea judiciara, se arata intr-un comunicat al Administratiei Prezidentiale.
„Legea pentru modificarea si completarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciara, in forma ajunsa la promulgare dupa deferirea ei de trei ori Curtii Constitutionale si reexaminarea de catre Parlament pentru a fi pusa de acord cu deciziile de neconstitutionalitate adoptate de jurisdictia constitutionala, inca mai contine unele prevederi neconstitutionale”, se sustine in sesizare.
Potrivit documentului, primul punct din legea dedusa controlului de constitutionalitate stabileste ca „Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege”.
„Aceasta dispozitie nou introdusa este o reproducere ad litteram a art. 126 alin. (1) din Constitutie, ceea ce reprezinta un paralelism legislativ”, se explica in sesizare.
Conform presedintelui, in urma punerii in acord a dispozitiilor cu Decizia CCR 33/2018, forma adoptata pentru art. 9 din Legea 303/2004 – art. I pct. 4 din legea criticata – este urmatoarea „Hotararile Sectiei pentru judecatori, respectiv ale Sectiei pentru procurori ale Consiliului Superior al Magistraturii, in orice alte situatii decat cele prevazute la art. 134 alin. 3 din Constitutia Romaniei, republicata, in care Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste rolul de instanta de judecata in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si procurorilor, pot fi atacate la sectia de contencios administrativ a Curtii de apel competente, conform dreptului comun”.
„Sunt stabilite doua reguli diferite cu privire la instanta competenta de a judeca contestatia asupra unor hotarari ale sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii, altele decat cele in materie disciplinara”, indica Iohannis.
Totodata, in sesizare se arata ca prin art. I pct. 5 se introduce un nou alineat: „Hotararile judecatoresti trebuie redactate in termen de cel mult 30 de zile de la data pronuntarii. In cazuri temeinic motivate, termenul poate fi prelungit cu cate 30 de zile, de cel mult doua ori”. „Norma nou introdusa este lipsita de previzibilitate”, considera presedintele.
Potrivit acestuia, art. I pct. 11 din Lege incalca mai multe articole din Constitutie. „Prin lege organica nu se pot modifica rolul si atributiile stabilite de Constitutie pentru CSM ca organism colegial, respectiv pentru sectiile CSM, ca structuri cu atributii in domeniul raspunderii disciplinare”, sustine seful statului.
El adauga ca art. I pct. 21 din legea criticata transfera competenta de infiintare a sectiilor curtilor de apel si ale instantelor din circumscriptia acestora de la plenul CSM la Sectia pentru judecatori a CSM.
„Transferul acestei atributii de la plenul CSM la Sectia pentru judecatori a CSM incalca chiar rolul dat de legiuitorul constituant Consiliului Superior al Magistraturii (…) de garant al independentei justitiei”, motiveaza Iohannis.
El completeaza ca art. I pct. 35 din legea criticata transfera competenta de solutionare a contestatiilor referitoare la interventia procurorilor ierarhici superiori in activitatea procurorilor de caz de la plenul CSM la Sectia pentru procurori a acestuia. In plus, se introduce posibilitatea infirmarii solutiilor date de catre procurorul ierarhic superior nu doar pentru nelegalitate, ci si pentru netemeinicie.
”In cazul activitatii Directiei Nationale Anticoruptie, (…) prin transferarea competentei de solutionare a contestatiilor referitoare la interventia procurorilor ierarhici superiori in activitatea procurilor de caz de la plenul CSM (format nu doar din membri alesi ai corpului magistratilor, ci si din membri de drept sau din reprezentanti ai societatii civile) la Sectia pentru procurori a CSM se diminueaza o garantie pentru functionarea independenta a acestei structuri”, considera presedintele.
Conform sesizarii, art. I pct. 38 transfera competenta CSM de a solicita ministrului Justitiei exercitarea controlului asupra procurorilor de la plenul acestuia la Sectia pentru procurori.
„Prin acordarea posibilitatii ministrului Justitiei, care este membru al Guvernului, numit si sustinut de un partid politic, de a da indrumari scrise cu privire la masurile ce trebuie luate ‘pentru prevenirea si combaterea eficienta a criminalitatii’, (…) dar in special prin punerea procurorilor sub controlul ministrului Justitiei, (…) fara a defini in niciun fel aceste atributii, se creeaza posibilitatea intervenirii in activitatea judiciara a procurorilor intr-o maniera care sa aduca atingere independentei functionale a acestora”, opineaza seful statului.
Totodata, mai indica el, la pct. 40 al legii se arata: „Pentru a fi numiti in cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, procurorii trebuie sa nu fi fost sanctionati disciplinar, sa aiba o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, o vechime de cel putin 8 ani in functia de procuror sau judecator si sa fi fost declarati admisi in urma interviului organizat de comisia constituita in acest scop”.
„Sintagma ‘conduita morala ireprosabila’ este neclara si implica o apreciere subiectiva, lipsind criteriile obiective de selectie. De asemenea, lipsa unei sanctiuni disciplinare nu este circumstantiata in timp”, se arata in sesizare.
Art. I pct. 45 introduce dupa articolul 88 o noua sectiune dedicata Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie. „Data fiind competenta Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, pentru atingerea acestor obiective (…) este necesar ca legiuitorul sa creeze conditiile optime pentru ca structurile de parchet din cadrul Ministerului Public sa fie functionale si sa poata indeplini aceasta misiune”, mai sustine Iohannis.
Potrivit sesizarii, la art. I pct. 59 din legea criticata se mentioneaza ca Sectia pentru judecatori a CSM avizeaza HG de stabilire a numarului maxim de posturi pentru ICCJ.
„Atat timp cat Consiliul Superior al Magistraturii, prin plenul sau, are competenta legala ca in realizarea rolului sau de garant al independentei justitiei sa avizeze actele normative care vizeaza domeniul sau de competenta, reglementarea acestei competente pentru Sectia pentru judecatori in cazul Hotararii de Guvern care stabileste numarul maxim de posturi pentru Inalta Curte de Casatie si Justitie nu numai ca dubleaza aceasta competenta, dar incalca si rolul Consiliului Superior al Magistraturii”, spune presedintele Iohannis.
Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook
O noua experienta cu AK-24. Descarca aplicatia Aktual24 din App Store pentru iPhone si din Google Play pentru Android.
