Doua asociatii de magistrati au prins-o pe Lia Savonea cu matrapazlacuri. Ii cer sa demisioneze, impreuna cu judecatoarele rosii
Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania si Asociatia Initiativa pentru Justitie se delimiteaza in mod ferm de comunicatele succesiv emise, cu majoritate, de Sectia pentru judecatori a CSM. Asociatiile cer demisiile Liei Savonea si membrilor CSM care au sustinut tertipurile birocratice in cazul Danei Girbovan
Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania si Asociatia Initiativa pentru Justitie dezaproba, intr-un comunicat, pozitia exprimata in cuprinsul comunicatelor de presa date publicitatii, la datele de 29.08.2019 si 30.08.2019, in majoritate, de Sectia de judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, in legatura cu decizia presedintelui Romaniei de respingere a propunerii de numire in functia de ministru al justitiei unui judecator demisionar, apreciind ca, pe aceasta cale, rolul Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independentei justitiei, consacrat de art.133 din Constitutia Romaniei, este grav afectat.
Cele doua asociatii reamintesc faptul ca, referitor la posibilitatea numirii judecatorilor in functia de ministru al justitiei, Comisia de la Venetia s-a pronuntat in sensul ca ”judecatorii nu pot fi membri ai partidelor politice, nu pot participa la activitati politice si nu trebuie sa se puna intr-o pozitie care le-ar putea periclita independenta sau impartialitatea” (recomandari general valabile, indiferent de imprejurarea in care au fost emise, retinute inclusiv de Curtea Constitutionala a Romaniei, prin Decizia nr.45/2018, care, la paragraful 169, a valorificat, cu privire la imposibilitatea numirii unui judecator in functia de ministru al justitiei, in special Avizul cu privire la proiectul de revizuire a Legii constitutionale privind statutul judecatorilor din Kargazstan, paragraful 45, fapt care putea fi verificat si de CSM).
De asemenea, prin Avizul nr. 3 din 19 noiembrie 2002 al Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni asupra principiilor si regulilor privind imperativele profesionale aplicabile judecatorilor si, in mod deosebit, a deontologiei, comportamentelor incompatibile si impartialitatii, se statueaza ca „participarea judecatorilor in activitati politice ridica unele probleme majore (…); avand in vedere dreptul la un proces corect si asteptarile legitime ale publicului, judecatorii ar trebui sa fie rezervati in exercitarea activitatilor politice publice. Unele state au inclus acest principiu in regulile lor disciplinare si sanctioneaza orice comportament care contravine obligatiei judecatorilor de rezerva. De asemenea, au prevazut in mod explicit ca indatoririle judecatoresti sunt incompatibile cu anumite mandate politice; pentru a pastra increderea publicului in sistemul judiciar, judecatorii nu trebuie sa se expuna atacurilor politice care sunt incompatibile cu neutralitatea necesara in sistemul judiciar” (par.30 si 31).
Raspunzand tuturor exigentelor si recomandarilor instituite la nivel european, confirmate si prin opiniile Comisiei de la Venetia si ale Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni, inclusiv Constitutia Romaniei, prin dispozitiile articolului 125 alin. (3) si art. 132 alin. (2), a prevazut ca functia de judecator si procuror este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior.
In interpretarea acestor texte constitutionale, prin Decizia nr. 45/2018, Curtea Constitutionala a precizat ca „functiile de demnitate publica alese [Presedintele Romaniei, deputati, senatori, cele din cadrul autoritatilor administratiei publice locale] sau numite [functiile calificate ca atare de lege din cadrul unor institutii/autoritati publice, precum Guvernul (cu toata structura sa, inclusiv functiile de prim-ministru, viceprim-ministru, ministru, ministru delegat, secretar de stat, subsecretar de stat), (…), au, prin natura lor, fie o pronuntata componenta politica, fie o componenta administrativa, care nu are nicio legatura cu activitatea pe care judecatorul sau procurorul o exercita”. Curtea Constitutionala a observat ca ”art. 1 din Legea nr. 303/2004 defineste magistratura ca fiind activitatea judiciara desfasurata de judecatori in scopul infaptuirii justitiei si de procurori in scopul apararii intereselor generale ale societatii, a ordinii de drept, precum si a drepturilor si libertatilor cetatenilor. Astfel, esenta activitatii lor consta in aplicarea si interpretarea judiciara a legii si in conducerea si controlul activitatii de urmarire penala, dupa caz, neputand desfasura activitati specifice celei de legiferare sau de organizare si punere in aplicare a legii pe calea actelor administrative. In consecinta, rezulta ca functiile de demnitate publica anterior enumerate nu au nicio legatura cu magistratura”.
In alt plan, independent de incidenta dispozitiilor legale privind incompatibilitatea, care deriva, in cazul concret, din insasi actiunea unui judecator care a inteles sa isi prezinte demisia cu scopul evident de a produce efecte juridice, dispozitiile art.9 din Legea nr.303/2004 reglementeaza interdictia absoluta a oricarui magistrat de a desfasura sau a participa la activitati cu caracter politic, judecatorii si procurorii fiind obligati ca in exercitarea atributiilor sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea, in orice mod, a convingerilor lor politice.
Interdictiile, alaturi de incompatibilitati, ca institutii complementare si obligatorii, reglementate in scopul de a asigura standardul de independenta adecvat, impun magistratului rezerva si conformare, cat timp detine functia de judecator sau procuror, precum si multa prudenta in actiunile individuale de natura a atrage decredibilizarea intregului corp al magistratilor.
In lumina celor aratate, este logic ca judecatorul ar trebui sa demisioneze inainte de a concura pentru o functie politica, deoarece daca un judecator va fi candidat si nu va fi ales, desemnat sau numit, acesta va fi totusi identificat cu o anumita tendinta politica, in detrimentul independentei, functia de ministru al justitiei avand o pronuntata componenta politica care nu are nicio legatura cu activitatea pe care judecatorul sau procurorul o exercita (a se vedea, inca o data, Curtea Constitutionala a Romaniei, Decizia nr.45/2018, paragrafele 168 si 169), se arata in comunicat.
Conform sursei citate, in aceste conditii, data fiind imprejurarea ca eliberarea din functie a judecatorului candidat la postul de ministru al justitiei nu devenise efectiva la data trimiterii propunerii de numire in functie, deveneau incidente dispozitiile cuprinse in Constitutia Romaniei, precum si recomandarile relevante ale organizatiilor internationale, dar, mai ales, Decizia Curtii Constitutionale a Romaniei nr.45/2018 care, statueaza ca, atat timp cat o anumita persoana detine calitatea de judecator sau procuror, aceasta poate exercita numai activitatile specifice acestor functii, astfel incat functia de ministru al justitiei este incompatibila cu aceea de magistrat.
„Totodata, numirea unui (fost) judecator in functia executiva de ministru (inclusiv al justitiei) presupune vacantarea functiei, respectiv schimbarea unui ministru in functie, decizie eminamente politica. Prin urmare, membrii CSM care au emis comunicatele nu pot sustine indirect indepartarea unui ministru in functie, prin aprecierea programului ministrului nou propus, atitudine contrara statutului magistratilor. De asemenea, evaluarea proiectului unui “candidat tehnocrat” la postul de ministru al justitiei, chiar daca acesta avea sa devina “fost magistrat”, trebuia cu orice pret evitata, nefiind rolul unui magistrat de a face astfel de comentarii publice. In acest context, exprimarea de Sectia de judecatori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a unei pozitii de sustinere publica a programului electoral al unui potential ministru propus de un partid politic este de natura a pune in discutie credibilitatea intregului sistemul judiciar, imaginea justitiei si a corpului magistratilor din Romania, ridicand semne de intrebare cu privire la rolul acestui organism de garant al independentei justitiei si pozitia de neutralitate conferita constitutional, mai ales in contextul preelectoral al momentului”, considera cele doua asociatii, citate de news.ro.
In opinia acestora, din perspectiva cronologiei evenimentelor, nu poate fi ignorata nici modalitatea in care Sectia de judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii a ales sa actioneze, aceasta neintelegand sa transmita propunerea de eliberare din functie a judecatorului propus a fi ministru intr-un termen optim, care sa conduca in final la eliminarea situatiei de incompatibilitate ivite si sa ofere posibilitatea juridica de numire a acestuia, cat timp nu mai era magistrat, intr-o functie in puterea executiva, potrivit propriei optiuni.
„Observand, asadar, ca, in urma pozitiei publice exprimate de Sectia de judecatori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, a fost vulnerabilizat rolul ce ii este recunoscut acestui organism prin Constitutie, fiind ignorate rationamentele Curtii Constitutionale a Romaniei, retinute prin Decizia nr.45/2018, Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania si Asociatia Initiativa pentru Justitie inteleg sa se delimiteze in mod ferm de comunicatele succesiv emise, cu majoritate, de Sectia pentru judecatori a CSM, solicitand atat presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, cat si tuturor membrilor sectiei de resort care s-au raliat acestor comunicate, sa isi prezinte demisia de onoare din functiile detinute”, se arata in comunicat.
Presedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, ca el nu va gira prin deciziile sale sustinerea acestui guvern. „Nu accept nicio propunere de remaniere din partea acestui guvern, nu doar pentru ca si-a schimbat componenta politica, ci pentru ca propunerile pe care le-am primit sunt pur si simplu inacceptabile. Resping in integralitate remanierea propusa de premier”, a anuntat presedintele.
„Resping propunerea pentru ministrul justitiei. Nu voi tolera sa fie ignorat votul dat in 26 mai, cand s-a blocat prin votul romanilor programul PSD si ALDE de a destructura justitia, de a opri lupta anticoruptie si de a baroniza total Romania. PSD si ALDE sunt vinovate pentru dezastrul actual, pentru politizarea institutiilor si nu voi tolera propuneri care sunt total impotriva valorilor democratice in care cred majoritatea romanilor si in care cred si eu”, a spus Klaus Iohannis despre nominalizarea Danei Girbovan.
Dana Girbovan a scris pe pagina sa de Facebook ca a luat act de decizia presedintelui Klaus Iohannis de a respinge propunerea privind numirea sa in functia de ministru al justitiei si a anuntat ca isi retrage demisia din magistratuta.
„Voi raspunde public, punctual, motivelor presedintelui, inclusiv aceluia ca propunerea ce ma vizeaza este «total impotriva valorilor democratice», dupa ce acesta isi va motiva in scris si publica hotararea”, a precizat ea.
Ulterior, Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a sustinut ca motivarea prezentata public de presedintele Klaus Iohannis pentru respingerea numirii Danei Garbovan in functia de ministru al Justitiei reprezinta „un vadit atac la adresa independentei si prestigiului justitiei”.
„In raport de afirmatiile Presedintelui Romaniei formulate in data de 28 august 2019, cu ocazia respingerii propunerii de numire in functia de ministru al justitiei a unui judecator, Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii condamna public astfel de acte ca fiind ingerinte deosebit de grave la adresa independentei justitiei”, se arata intr-un comunicat al Sectiei pentru judecatori a CSM.
„Afirmatiile Presedintelui Romaniei la adresa persoanei propuse pentru functia de ministru al justitiei, persoana care a indeplinit functia de judecator mai mult de 19 ani, reprezinta, in lipsa oricarei constatari a veridicitatii acestora in cadrul mecanismelor legale si constitutionale anterior amintite, un vadit atac la adresa independentei si prestigiului justitiei”, se arata in comunicat.
Joi, Administratia Prezidentiala a precizat ca presedintele Klaus Iohannis nu a justificat respingerea propunerii in functia de ministru al justitiei a judecatorului Dana-Cristina Girbovan, ci a cetateanului roman Dana-Cristina Girbovan, care a acceptat propunerea premierului de a ocupa o functie de ministru intr-un guvern politic si care a si inaintat demisia din magistratura. „Intrucat induce ideea ca un judecator poate ocupa o functie de ministru, opinia Sectiei pentru judecatori a CSM este ingrijoratoare si de natura sa vulnerabilizeze, prin ea insasi, independenta si prestigiul justitiei si al statutului de judecator”, adauga sursa citata.
„Presedintele Romaniei nu a justificat respingerea propunerii in functia de ministru al justitiei a judecatorului Dana-Cristina Girbovan, ci a cetateanului roman Dana-Cristina Girbovan, care a acceptat propunerea premierului de a ocupa o functie de ministru intr-un guvern politic si care a si inaintat demisia din magistratura. Orice alta perspectiva ar insemna ca fie propunerea transmisa de prim-ministru pentru functia de ministru al justitiei era in contradictie flagranta cu Legea fundamentala, fie magistratul nominalizat, prin acceptarea acestei propuneri, ar fi fost in dezacord cu propriul sau statut profesional”, preciza Administratia Prezidentiala, referitor la comunicatul de presa anterior al Sectiei pentru judecatori a CSM.
Conform sursei citate, intrucat induce ideea ca un judecator poate ocupa o functie de ministru, opinia Sectiei pentru judecatori a CSM este „ingrijoratoare” si „de natura sa vulnerabilizeze, prin ea insasi, independenta si prestigiul justitiei si al statutului de judecator”.
„Sectia pentru judecatori a CSM trebuie sa explice cum ar fi putut Presedintele Romaniei sa numeasca in functia de ministru un judecator, asa cum se afirma explicit in comunicatul transmis public. Ingerinte cu adevarat grave la adresa independentei justitiei sunt tocmai aceste aprecieri inexplicabile din partea unor profesionisti ai actului de justitie, care par sa condamne tocmai faptul ca Presedintele Romaniei a respectat legile si Constitutia tarii”, scria in comunicatul transmis de Administratia Prezidentiala.
Sursa citata adauga ca „ar fi fost indicat” ca, inainte de a transmite comunicatul de presa, semnatarii sa fi parcurs recomandarile Comisiei de la Venetia, potrivit carora judecatorul trebuie sa demisioneze inainte de a concura pentru o functie politica, deoarece, chiar daca nu este desemnat, acesta va fi identificat cu o anumita tendinta politica, in detrimentul independentei. Comisia de la Venetia considera, totodata, ca judecatorii nu ar trebui sa se puna intr-o pozitie in care independenta sau impartialitatea lor ar putea fi periclitate, mai spunea Administratia Prezidentiala.
Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a transmis apoi ca toate chestiunile care privesc statutul judecatorilor, inclusiv regimul incompatibilitatilor, sunt de competenta exclusiva a acestei sectii, si nu a presedintelui Romaniei. „Transmiterea de catre Presedintele Romaniei Klaus Iohannis, in termeni categorici, a unor directive catre Sectia pentru judecatori, despre cum trebuie sa interpreteze si sa aplice normele privind statutul judecatorilor este inacceptabila. Sectia pentru judecatori nu accepta ordine de la nicio alta putere in stat, cu atat mai mult de la un presedinte aflat in campanie, care doreste sa atraga justitia in batalia politica”, subliniaza Sectia pentru judecatori a CSM.
