Doua sculpturi din epoca nazista au fost adaugate in expozitia permanenta a Cetatii Spandau din Berlin

Cat timp s-a aflat la putere, liderul nazist Adolf Hitler a comandat si a cumparat mai multe opere de arta. Unele se mai afla astazi in spatiile publice si in muzeele germane. Cetatea Spandau din Berlin a adaugat doua sculpturi din epoca nazista la colectia sa permanenta de monumente de epoca, potrivit DW.

Artistul nazist Josef Thorak a creat cei doi „Cai la pas” („Schreitende Pferde”) pentru Cancelaria Noului Reich a lui Adolf Hitler din Berlin.

Ambele sculpturi au nevoie de restaurare. Unul dintre ele a fost deja amplasat in expozitia permanenta, unde vizitatorii pot vedea statuia si pot asista direct la procesul de restaurare.

Comandati de Hitler la apogeul puterii sale, intre 1939 si 1943, colosalii gemeni „Cai la pas” au stat in gradina sediului guvernului lui Hitler. Ei faceau parte din miile de lucrari de bronz create pentru regimul nazist in incercarea acestuia de a transforma Berlinul in capitala globala imperiala a „Germaniei”.

Josef Thorak s-a nascut la Viena la 7 februarie 1889 si a urmat cursurile Academiei de Arta din Viena, trecand in cele din urma la Academia de Arta din Berlin in 1915. Dupa studii s-a impus ca sculptor al lucrarilor monumentale, cum ar fi cea de 4 metri inaltime pentru cladirea Reichsbank din orasul Buer din vestul Germaniei. Stilul sau i-a asigurat numeroase comenzi guvernamentale si a devenit cunoscut la nivel international cand a lucrat, printre altele, la Monumentul Securitatii din Ankara, Turcia, in 1934.

Din 1937, Thorak a devenit unul dintre sculptorii preferati ai nazistilor, insarcinat sa creeze nenumarate sculpturi de propaganda care subliniaza presupusa forta si glorie a regimului nazist.

In timp ce Hitler si regimul sau au persecutat artistii evrei si moderni despre care ei pretindeau ca au produs „arta degenerata” si au jefuit colectiile colectionarilor de arta evrei, Thorak a inflorit. A divortat de sotia sa evreica si a acceptat o pozitie prestigioasa la Academia de Arte Frumoase din Munchen. Dupa sfarsitul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, a continuat sa creeze pana la moartea sa in 1952.

„Caii in picioare” au fost redescoperiti abia in 2015, dupa o serie de perchezitii spectaculoase in timpul carora politia a descoperit statuile gemene, precum si sculpturi ale lui Fritz Klimsch si Arno Breker, inca doi dintre artistii preferati ai lui Hitler.

Lucrarile erau probabil destinate a fi vandute pe piata neagra, deoarece arta nazista ramane tabu pe piata oficiala, asa cum a declarat istoricul de arta Christian Fuhrmeister pentru DW in 2015. „Exista niste colectionari privati in Germania, in SUA sau in Rusia, acolo sunt oameni care sunt entuziasmati de asta”, a spus el.

Potrivit site-ului oficial al Cetatii Spandau, o fosta fortareata renascentista transformata in spatiu expozitional, scopul expunerii sculpturilor este acela de a lumina modul in care „puterile statului respective au vrut sa modeleze peisajul orasului Berlin” prin monumentele pe care le-au comandat. Colectia cuprinde monumente create intre 1849 si 1986, acoperind Reichul german, Republica Weimar, Germania nazista si Germania de Est.

Declarand pe site-ul sau web ca sculpturile sunt „marturii ale istoriei germane”, muzeul a considerat monumentele prezentate „mari simboluri” ale istoriei germane. Adjectivul „mare” poate starni reactii, dar muzeul sustine ca isi propune sa se transforme intr-un centru pentru studiul monumentelor „toxice”. Guvernul federal a sprijinit, de asemenea, achizitia „Cailor la pas”.

Anterior, expunerea artei naziste a dus la proteste acerbe. Anul trecut, Pinakothek din Munchen a fost criticata intr-o scrisoare deschisa pentru ca a afisat un tablou al lui Adolf Ziegler, un alt artist nazist. Georg Baselitz, unul dintre cei mai influenti artisti in viata din lume, a cerut sa fie eliminat.

„Este socant ca propaganda nazista este posibila in acest mod murdar intr-un muzeu din Munchen”, a scris Baselitz in octombrie anul trecut. El a adaugat ca este „de nesuportat” ca lucrari ale artistilor care au fost persecutati de nazisti sa atarne langa opera unui artist responsabil de persecutia lor.

De fapt, o multime de sculpturi de propaganda nazista raman in spatii publice, cum ar fi Stadionul Olimpic din Berlin, comandat de regimul nazist pentru Jocurile Olimpice din 1936. Inaintea Cupei Mondiale din 2006, pentru care stadionul a fost unul dintre locurile de desfasurare, unii activisti au cerut indepartarea statuilor acestuia. Cu toate acestea, orasul a refuzat pe motiv ca o inlaturare ar fi o negare a istoriei Germaniei.