El Pais: In muntii Fagaras s-ar putea crea un „Yellowstone european” gigantic de 200.000 de hectare

Ar „trebui sa fie un proiect ambitios de conservare”, le-a spus Hansjorg Wyss, unul dintre cei mai importanti filantropi de mediu din lume, lui Christoph si Barbara Promberger, promotorii Fundatiei „Conservation Carpathia”, ca o conditie pentru a finanta achizitia de terenuri in Romania, o tara care detine astazi 65% din padurile virgine ale Europei, scrie El Pais.

Scopul este de a crea „Yellowstone-ul european”, asa cum l-a descris cel mai mare donator al initiativei, dupa ce a survolat cu un elicopter uriasa intindere a Muntilor Fagaras. Pana in prezent, fundatia a cumparat 27.027 de hectare in aceasta regiune inca salbatica, dar obiectivul este de a crea o zona protejata gigantica de 200.000 de hectare, o suprafata aproximativ echivalenta cu Parcul National North Cascades din Washington.

Aceasta zona a Transilvaniei gazduieste unul dintre cele mai importante ecosisteme salbatice din Europa. Lupii si ursii bruni – dintre acestia din urma exista peste 5.000 in tara – linxul si castorii umbla liberi pe versantii impaduriti ai Muntilor Fagaras, cei mai inalti din Carpatii Meridionali.

In urma cu cativa ani, 80 de zimbri au fost reintrodusi, la doua secole de la disparitia lor din aceste teritorii, printr-un program derulat de Fundatia Conservation Carpathia.

Totul a inceput la mijlocul anilor 2000, cand familia Promberger a observat taierile ilegale de paduri care inca se mai faceau in padurile din Romania, stimulate de restituirea padurilor catre fostii proprietari din perioada pre-comunista. Defrisarile ilegale s-au extins chiar si in parcurile protejate de stat, cum ar fi Piatra Craiului , unul dintre cele mai populare din tara datorita varietatii imense de flora si fauna.

„Doar daca cineva cumpara aceste paduri si le plaseaza in maini private le putem salva, cel putin pana cand statul isi da seama de importanta pastrarii lor”, a lasat sa scape in gluma directorul unui parc national”, spune Barbara Promberger.

Din acel moment, specialista in biologie, originara din Austria si sotul ei, Cristoph, un silvicultor german, au pornit in cautarea unor filantropi si promotori ai  conservarii naturii care sa stranga fonduri pentru a cumpara suprafete mari de padure pentru a stopa defrisarile si, in acelasi timp, pentru a promova ecoturismul in sprijinul comunitatilor locale.

„Acest parc national trebuie sa serveasca la protejarea naturii, dar si la dezvoltarea economica a zonelor implicate”, spune Barbara, care locuieste de 30 de ani intr-un mic sat din judetul Brasov. Ca model de conservare, s-au inspirat din proiectul Tompkins, lansat in anii 1990 pentru refacerea habitatelor din sudul statelor Chile si Argentina, dar si din Parcul National „Padurea Bavareza”.

Cele 27.027 de hectare pe care le-au achizitionat pana in prezent au fost incluse in Catalogul National al Padurilor Virgine si Cvasivirgine din Romania, pentru a le proteja pe termen nelimitat. De asemenea, fundatia a reimpadurit aproape 2.000 de hectare si a replantat peste patru milioane de arbori tineri, cum ar fi fagul, molidul si artarul.

„Oamenii se tem sa nu-si piarda din nou proprietatile”

In prezent, Romania are peste sase milioane de hectare de padure, din care o proportie semnificativa este libera de asezari umane. Dar taierile ilegale de paduri au facut deja ravagii pe suprafete vaste.

Din acest motiv, padurarii organizatiei patruleaza aproximativ 75.000 de hectare pentru a opri taierile ilegale si in padurile invecinate. Proiectul isi propune sa implice locuitorii din micile sate situate la poalele Muntilor Fagaras, prin crearea de locuri de munca si prin atragerea treptata a mai multor vizitatori in zona, precum si prin dezvoltarea de programe educationale si sociale.

Cu toate acestea, crearea Parcului National Fagaras necesita acordul autoritatilor locale afectate. In acest caz, Fundatia Conservation Carpathia intampina dificultati. „Ne aflam intr-o tara postcomunista, asa ca oamenii se tem sa nu-si piarda din nou proprietatile in favoarea statului”, explica Barbara, care subliniaza ca faptul ca parcurile nationale au fost infiintate fara infrastructura a dus la faptul ca localnicii „au ramas cu restrictii de acces si fara beneficii economice, ceea ce a sporit respingerea generala”.

„Ei banuiau ca am gasit aur sau uraniu; nu-si puteau imagina ca am investi atat de multi bani doar pentru a pastra natura”

„Noi putem cumpara doar de pe proprietati private, nu si de la municipalitati sau asociatii de proprietari, asa ca strategia noastra este sa achizitionam ceea ce putem si sa donam statului doar daca acesta creeaza un parc national”, spune biologul.

Perceptia satenilor din cele 28 de comunitati locale care ar putea fi incluse in viitorul Pac National s-a schimbat mult de-a lungul anilor, dar aceasta ramane in continuare principala provocare de depasit.

La inceput, rezidentii i-au judecat pe membrii fundatiei ca pe niste straini care doreau sa obtina venituri semnificative in detrimentul terenurilor lor. „Ei banuiau ca am gasit aur sau uraniu; nu-si puteau imagina ca am investi atat de multi bani doar pentru a pastra natura”, spune Barbara, care se asteapta ca in urmatorii cinci-zece ani rezidentii sa depuna o cerere oficiala la guvernul roman pentru a transforma zona lor intr-una dintre cele mai mari rezervatii naturale din Europa.

Lobby-urile de exploatare forestiera „au spus despre noi ca vom arunca serpi din avion…”

Pe de alta parte, exista inca localitati care opun rezistenta. „Credem ca acest lucru se datoreaza lobby-urilor de exploatare forestiera. De cand s-au simtit amenintati, aceste grupuri care taie ilegal padurile au inceput sa creeze stiri false despre noi, cum ar fi ca vom arunca serpi din avion, ca vom inchide accesul la paduri sau ca vom taia copacii”, spune Victoria Donos, directorul de comunicare si relatii cu comunitatile locale al fundatiei.

„Ei nu inteleg ca exista cu adevarat cineva care vrea sa faca bine fara niciun interes in schimb”, adauga activista, care precizeaza ca va fi un parc fara restrictii, cu o zona protejata si o alta pentru dezvoltare economica.

Ca o alta masura inovatoare, fundatia si-a creat propria asociatie de vanatori si a achizitionat drepturile de vanatoare pe 80.000 de hectare pentru a proteja fauna salbatica, deoarece braconajul dauna in special turmelor de caprioare si de caprioare.

„Exista o opozitie semnificativa din partea vanatorilor; ei ne percep ca pe un pericol, deoarece sustinem o cota stabilita pe baza unor ratiuni stiintifice pentru a evita punerea in pericol a vietii salbatice si a existentei unei specii”, spune Donos.

Comuna Leresti a devenit statiune turistica pe modelul Parcului National Padurea Bavareza

La periferia comunei Leresti (Arges, n.n.), care are aproximativ 4.500 de locuitori, 28 de zimbri au fost reintrodusi, in urma cu doi ani, ceea ce va duce in curand la deschiderea unui centru de observare a bizonilor pentru a atrage turisti si a revitaliza si mai mult zona.

„De-a lungul timpului, locuitorii au inteles ce vrea sa faca Carpathia”, spune Marian Toader, primarul comunei Leresti, care spune ca zona a devenit in doar cateva luni o statiune turistica de interes local.

Fundatia detine deja 3.200 din cele 15.000 de hectare ale comunei, spune primarul, care a vazut cum au beneficiat satele periferice ale Parcului National Padurea Bavareza. „In plus, ne-a ajutat sa tinem ursii departe de casele locuitorilor, o problema care se intampla zilnic, prin construirea de garduri electrice”, a mai declarat primarul Toader.