Emmanuel Macron merge la Belgrad sa vanda avioane Rafale in valoare de 3 miliarde de euro. Franta incearca sa indeparteze Serbia de Rusia
Vizita lui Macron la Belgrad are loc la mai putin de cinci luni dupa ce si-a gazduit omologul sarb, Aleksandar Vucic, la Paris. Aceasta calatorie va fi o oportunitate pentru cei doi sefi de stat de a discuta probleme economice, aparare, energie si inteligenta artificiala, relateaza Euronews.
Dupa ce in aprilie a declarat ca viitorul Serbiei se afla „in Uniunea Europeana… si nicaieri altundeva”, presedintele francez Emmanuel Macron isi continua ofensiva diplomatica in Balcanii de Vest.
Seful statului urmeaza sa calatoreasca pentru o vizita oficiala la Belgrad pe 29 si 30 august, potrivit Palatului Elysee.
Unul dintre cele mai arzatoare subiecte va fi vanzarea a 12 avioane de lupta Rafale, fabricate in Franta, in valoare de 3 miliarde de euro.
Belgradul si-a intensificat cheltuielile cu armele in acest an si „Franta a devenit o destinatie preferata pentru efortul de reinarmare a Serbiei”, a declarat dr. Sophie Gueudet, cercetator specializat in Balcanii de Vest la Scuola Superiore Sant’Anna din Italia.
Este o incercare a lui Macron de a consolida relatiile bilaterale incercand sa deturneze Serbia de la dependenta sa de Rusia in ce priveste sistemele de aparare si securitate.
„Aducerea lui Aleksandar Vucic mai aproape de sfera UE ar putea fi vazuta ca o miscare diplomatica inteligenta a lui Macron”, a declarat dr. Gueudet pentru Euronews.
O falsa iluzie, crede majoritatea expertilor. „Serbia a cultivat si in ultimii ani legaturi bune cu Rusia si China”, a explicat Florian Bieber, profesor de istorie si politica din Europa de Sud-Est la Universitatea din Graz.
Liderul chinez Xi Jinping a vizitat Belgradul in mai, ca parte a primei sale vizite in Europa de la pandemia COVID-19 din 2020. Beijingul a investit miliarde in Serbia, in special in minerit si productie.
In ceea ce priveste Rusia, Serbia ramane cel mai apropiat aliat al sau in Balcanii de Vest datorita cooperarii energetice puternice, a opozitiei fata de independenta Kosovo si a religiei ortodoxe rasaritene comune.
„De fiecare data cand exista aceste parteneriate cu UE, Belgradul reuseste sa echilibreze si relatia cu China si Rusia. Serbia nu isi va pune niciodata toate ouale intr-un singur cos”, a declarat Strahinja Subotic, cercetator senior la Centrul de Politica Europeana din Belgrad.
O alta problema majora in lucru va fi aderarea Serbiei la UE, care se bazeaza in mare masura pe normalizarea relatiilor cu Kosovo.
Belgradul nu recunoaste suveranitatea Pristinei, care si-a declarat independenta in 2008. Numeroase incercari de liniste si dialog conduse de Bruxelles au esuat in ultimii ani.
„Din cauza contextului geopolitic tensionat si a lipsei unui sistem de control si echilibru cu ceea ce Serbia va face cu aceste capacitati de aparare sporite, sunt sceptic ca este o decizie inteleapta pentru Franta sa vanda chiar si arme Serbiei”, a spus dr. Gueudet.
Macron pare sa fie de partea Serbiei in conflict. La inceputul lunii august, Franta a condamnat „multiplicarea actiunilor unilaterale ale autoritatilor kosovare”, care „pericliteaza eforturile de normalizare”.
Dar analistii raman sceptici cu privire la vointa politica a lui Vucic de a avansa efectiv cu integrarea in UE.
In timp ce Belgradul a facut unele progrese in justitie, au fost inregistrate progrese limitate in ceea ce priveste statul de drept, lupta impotriva coruptiei, crimei organizate si libertatea de exprimare, potrivit raportului anual de progres privind Serbia, publicat de Comisia Europeana in 2023.
„Lui Vucic i-ar placea sa faca parte din UE, dar numai daca se poate comporta ca Viktor Orban”, a glumit Subotic.
