Emmanuel Macron promite 1 miliard de euro pentru finantarea cercetarii privind topirea calotelor glaciare

Franta va cheltui 1 miliard de euro pentru cercetari in zona polara pana in 2030, pe fondul cresterii rapide a preocuparilor stiintifice legate de topirea calotelor de gheata si a ghetarilor din lume, relateaza The Guardian.

Presedintele francez Emmanuel Macron a declarat in cadrul unui summit al sefilor de stat si al oamenilor de stiinta de la Paris: „Nu vorbim despre o amenintare pentru maine, ci despre una care este deja prezenta si care se accelereaza. Vorbim despre o transformare a criosferei [gheata Pamantului] care ameninta deja milioane de oameni si va ameninta miliarde de locuitori ai planetei, cu multiple consecinte directe si indirecte”.

Anul acesta este deja cel mai cald inregistrat vreodata si probabil cel mai cald din ultimii 100.000 de ani, temperaturile oceanelor fiind cu mult peste cele normale.

Calota de gheata a Pamantului reflecta o mare parte din lumina solara inapoi in spatiu, cunoscut sub numele de „efectul albedo”, iar topirea ghetii lasa o mare intunecata care absoarbe mai multa caldura, ceea ce face ca disparitia ghetii sa fie un potential punct de basculare pentru clima, care ar provoca o crestere rapida a incalzirii.

Macron a convocat vineri, la Paris, reuniunea la nivel inalt a sefilor de stat din tarile cu teritoriu polar sau care au ghetari, insotiti de oameni de stiinta de renume.

Acestia au aflat de la expertii in domeniul polar si al ghetarilor ca temperaturile cresc de patru ori mai rapid in Arctica decat media globala, ca jumatate din cei 200.000 de ghetari din lume vor disparea pana la sfarsitul secolului si ca rata de crestere a nivelului marii s-a dublat in ultimele doua decenii.

Ghetarii se topesc in intreaga lume, a avertizat seful Organizatiei Meteorologice Mondiale, Petteri Taalas. Pe masura ce acestia dispar iremediabil, peste 1 miliard de oameni care depind de ei pentru apa si agricultura se vor confrunta cu lipsuri din ce in ce mai grave. Pe langa reducerea generala a emisiilor de gaze cu efect de sera, exista si masuri urgente care, in opinia oamenilor de stiinta, ar putea fi luate acum si care ar reduce sau intarzia riscul topirii ghetarilor.

Funinginea, de exemplu, reprezinta o problema semnificativa in ceea ce priveste topirea ghetii. Cunoscut si sub numele de carbon negru, acesta este un produs secundar al combustiei care pateaza gheata si are un efect de intunecare care determina o mai mare absorbtie a caldurii. In prezent, pe imaginile aeriene sunt vizibile in mod clar dungi mari de funingine, lungi de kilometri, pe gheata arctica.

Oamenii de stiinta spun ca reducerea poluarii aerului prin oprirea arderii carbunelui ar avea un impact imediat asupra funinginii si ar putea opri sau intarzia topirea. Un alt obiectiv este eliminarea metanului, un gaz cu efect de sera de 80 de ori mai puternic decat dioxidul de carbon. Oamenii de stiinta au calculat ca reducerea metanului, a funinginii si a altor „poluanti climatici cu durata scurta de viata” ar putea incetini incalzirea cu 0,24C pana in 2050.