„Misiunea este pierduta”. Esecul primului zbor comercial al rachetei Vega – C pune in dificultate programul spatial european
Esecul primului zbor comercial al rachetei Vega-C reprezinta un regres important pentru programul spatial european, relateaza miercuri AFP, citata de Agerpres.
Primul zbor comercial al noii rachete Vega-C s-a incheiat cu un esec, marti seara, la scurt timp dupa lansarea de la Centrul Spatial Kourou din Guyana Franceza, o noua lovitura pentru accesul Europei in spatiu.
Deja victime ale intarzierilor lansatorului Ariane 6 si ale imposibilitatii utilizarii rachetei Soiuz dupa invadarea Ucrainei de catre Rusia, Europa este lipsita de solutii pe termen scurt pentru lansarea satelitilor sai, Vega-C riscand sa ramana la sol pe toata perioada investigarii cauzelor esecului.
La scurt timp dupa decolare, marti, la ora locala 22:47 (01:47 GMT), traiectoria lansatorului a deviat de la cea stabilita, apoi datele telemetrice au incetat sa mai ajunga in camera de control de la Centrul Spatial Kourou.
Lansata deasupra Oceanului Atlantic, racheta tocmai depasise 100 de kilometri altitudine si se afla la putin peste 900 de kilometri nord de Kourou.
Nu a fost precizat imediat daca dispozitivul de distrugere al rachetei a fost activat sau daca aceasta s-a prabusit in mare.
„Misiunea este pierduta”, a declarat cu tristete Stephane Israel, presedintele Arianespace, compania responsabila cu operarea si comercializarea lansatoarelor europene.
„La aproximativ 2 minute si 27 de secunde dupa decolare, a avut loc o anomalie la Zefiro 40”, a doua treapta a lansatorului, „punand capat misiunii Vega-C”, a precizat compania intr-un comunicat.
„Analizele datelor sunt in curs de desfasurare pentru determinarea motivelor acestui esec”, a adaugat Arianespace. Un briefing de presa este programat miercuri la Kourou, la ora locala 12:00 (1500 GMT).
Daca inmultirea numarului de lansari spatiale din ultimii ani, in special sub impulsul companiei americane SpaceX, tinde sa banalizeze aceste actiuni, esecul european reaminteste complexitatea acestui demers.
„Imi pare tare rau sa aflu asta. Lansatoarele mici sunt mult mai complicate decat considera majoritatea oamenilor”, a scris pe Twitter Peter Beck, seful companiei Rocket Lab, care efectueaza servicii de lansare pe orbita a satelitilor mici.
Vega-C urma sa plaseze pe orbita doi sateliti Airbus de observare a Pamantului, Pleiades Neo 5 si 6, care ar fi permis obtinerea de imagini din orice punct de pe glob de mai multe ori pe zi, la o rezolutie de 30 de centimetri.
Este, de asemenea, o lovitura pentru gigantul european, care a dezvoltat acest program cu fonduri proprii si ale carui servicii sunt vandute atat companiilor, cat si armatei.
Satelitii care ofera venituri comerciale sunt in general asigurati. La solicitarea AFP, Airbus nu a facut comentarii.
Programat initial la 24 noiembrie, acest zbor a fost amanat cu o luna din cauza unui element defect „legat de coif”, a declarat Stephane Israel pentru AFP. Fara legatura, deci, cu esecul din noaptea trecuta.
Acesta a fost primul zbor comercial al rachetei Vega-C dupa lansarea-test reusita, la 13 iulie.
Capabila sa plaseze pe orbita polara de referinta o incarcatura de 2,2 tone, Vega-C este prezentata drept sora mai mica a rachetei Ariane 6, cu care impartaseste elemente comune, pentru a permite Europei sa fie mai competitiva pe o piata in plina expansiune.
Aproximativ 24.500 de sateliti ar trebui sa fie lansati pana in 2031, de aproape cinci ori mai multi decat in ultimul deceniu, potrivit companiei de specialitate Euroconsult.
Vega-C – „C” de la „consolidare”, conform contractorului sau industrial principal, compania italiana Avio – este o versiune imbunatatita a lansatorului usor Vega, care a fost lansat de 20 de ori (inclusiv doua esecuri) din 2012. Pretul actiunilor Avio a scazut cu 9,45% imediat dupa ora 10:00.
Etapa Zefiro 40, implicata in esecul lansarii, a fost dezvoltata special pentru Vega-C, spre deosebire de alte parti ale lansatorului care sunt comune cu Ariane 6 (treapta principala P120C) sau cu Vega.
Pentru Agentia Spatiala Europeana (ESA), responsabila de programele lansatoarelor europene, acesta este un nou esec.
Au mai ramas doar doua Ariane 5 de lansat, iar amanarea pana la sfarsitul anului 2023 a zborului inaugural al rachetei Ariane 6, programat initial pentru 2020, ii priveaza pe europeni de accesul pe orbita geostationara, la o altitudine de 36.000 de kilometri, si de capacitatea de a trimite cele mai grele sarcini utile in spatiu.
In lipsa accesului la lansatorul de dimensiuni medii Soiuz, ale carui misiuni Arianespace le-a comercializat in numele clientilor internationali pana in februarie, ESA a fost nevoita sa apeleze la SpaceX pentru a lansa doua misiuni stiintifice.
Vega-C trebuie sa asigure o parte din misiunile delegate anterior catre Soiuz. In calendarul sau sunt planificate 12 lansari, pe langa doua lansari ale rachetei Vega, versiunea anterioara.
Agentia Spatiala Europeana (ESA) a anuntat in noiembrie un buget de aproape 17 miliarde de euro pentru urmatorii trei ani, in crestere neta fata de perioada precedenta, dar sub pragul de 18,5 miliarde de euro cerut de directorul sau general, Josef Aschbacher. Dupa negocieri dure, cele 22 de tari membre, ai caror reprezentanti s-au reunit timp de doua zile la Paris, au decis sa adopte o anvelopa bugetara de 16,9 miliarde de euro, in crestere cu 17% in raport cu ultimii trei ani. Bugetul anuntat este dedicat finantarii programelor de explorare spatiala (2,7 miliarde de euro), de observare a Terrei, mai ales pentru a masura si a supraveghea schimbarile climatice (2,7 miliarde de euro), precum si pentru lansatoarele spatiale, in special pentru modernizarea rachetelor Ariane 6 si Vega-C (2,8 miliarde de euro).
