Euronews: „Aer insuportabil la granita dintre Romania si Bulgaria. Locuitorii din Giurgiu simt de ani de zile ca aerul pe care il respira nu mai este la fel de curat ca altadata”

Cozile de ore intregi de la granita dintre Bulgaria si Romania au un impact semnificativ asupra climei din cele doua tari, arata un reportaj difuzat de Euronews. Ar putea ajuta intrarea in spatiul Schengen?

Poluarea este in crestere, camioanele stau la coada kilometri intregi pe ambele parti ale punctului de trecere dintre Romania si Bulgaria.

Locuitorii din Giurgiu, un oras de frontiera din sudul Romaniei, simt de ani de zile ca aerul pe care il respira nu mai este la fel de curat ca altadata. Situatia se inrautateste si mai mult in apropierea punctului de control cu Bulgaria, unde sute de camioane asteapta ore in sir pentru a fi inspectate si a li se permite trecerea.

Romania si Bulgaria sunt state membre ale UE din 2007. Cu toate acestea, ele au ramas in afara zonei Schengen – un spatiu care permite persoanelor si marfurilor sa circule liber intre tarile membre fara a trece prin controale la frontiera.

Admiterea in Schengen ar reduce timpii de asteptare la frontiera, congestionarea traficului si emisiile generate de motoarele in functiune.

Pentru turistii care merg in vacanta, cozile lungi reprezinta un inconvenient. Dar pentru soferii de vehicule grele care tranziteaza zilnic frontierele UE, impactul economic si asupra sanatatii este urias.

Traficul lent face ca aerul sa fie „insuportabil” la frontierele Bulgariei si Romaniei

„Soseaua de centura de sapte kilometri, care se intinde de la Giurgiu, in Romania, pana la granita cu Bulgaria, este plina zi si noapte de sute de camioane”, a declarat Bogdan Priceputu, nascut si crescut in Giurgiu, pentru Euronews Green.

„Nu numai ca aerul este cel mai murdar in acea zona, dar si campul din apropiere este plin de gunoaie, deoarece soferii asteapta ore in sir pe marginea drumului, fara facilitati si instalatii sanitare, pentru a trece granita in Bulgaria”, a precizat localnicul.

Pana de curand, tatal lui Bogdan a lucrat ca vames pe partea romana a frontierei. „Stiu ca de cateva ori pe zi aerul devenea insuportabil din cauza traficului care se misca greu”, spune el.

Lucrurile nu stau mult mai bine de partea bulgara a frontierei. De ani de zile, orasul de frontiera Ruse incearca sa reduca poluarea aerului, dar fara succes. Oamenii au iesit in strada pentru a protesta fata de aceasta problema si a devenit chiar subiect de dezbatere in Parlamentul European.

Fluviul Dunarea reprezinta granita dintre Romania si Bulgaria. Bogdan explica faptul ca, atunci cand se urca in barca sa si iese pe fluviu, poate vedea uneori coloane de smog care aluneca pe canalul din apropiere. „Nu stiu daca este de la trafic, dar numarul tot mai mare de camioane care asteapta in apropiere la granita sigur nu ajuta.”

Soferilor de camioane nu le este mai usor.

„Acum cateva saptamani, am ajuns sa astept peste 24 de ore pentru a trece granita din Bulgaria in Romania”, a declarat un sofer roman de camion pentru Euronews Green. „Bineinteles ca a fost insuportabil, bineinteles ca exista poluare. Conduc un camion frigorific, iar motorul trebuie sa fie pornit aproape tot timpul, altfel transportul se strica”.

Care sunt riscurile pentru sanatate cauzate de poluarea din trafic in Bulgaria si Romania?

Potrivit Eurostat, Europa de Sud-Est are unele dintre cele mai poluate orase din UE. Bulgaria si Romania se afla pe primul si al treilea loc in topul celor mai ridicate valori ale particulelor fine – cunoscute si sub numele de PM2,5 – din intreaga Uniune Europeana.

Aceasta situatie se va inrautati odata cu venirea iernii: studiile arata ca, in Bulgaria, nivelurile particulelor PM10, mai mari, cresc odata cu scaderea temperaturilor, fiind alimentate de transporturi, industrie si incalzirea locuintelor.

Poluantii precum particulele in suspensie in aer sunt deosebit de ingrijoratoare, deoarece reduc speranta de viata a oamenilor, agravand multe boli respiratorii si cardiovasculare cronice si acute, potrivit Agentiei Europene de Mediu.

Emisiile excesive din trafic expun comunitatile de la granita la riscul unor probleme de sanatate legate de poluare.

„Poluarea aerului este una dintre principalele cauze pentru cancerul pulmonar”, spune oncologul Roxana Macarie, pentru Euronews Green. „De asemenea, creste riscul de cancer de san, ficat si pancreas la toate grupele de varsta”.

Roxana practica medicina in Bucuresti, dar calatoreste frecvent in orasul de frontiera Giurgiu, unde locuiesc unele dintre rudele sale.

„Traficul a crescut semnificativ in ultimii ani. Sunt sute de camioane care asteapta in fiecare zi in jurul orasului, unele cu motoarele pornite, pentru a trece in Bulgaria. Acest lucru nu poate fi bun pentru calitatea aerului din zona”, spune ea.

PM 2,5 poate avea, de asemenea, un impact pe termen lung asupra functiei si dezvoltarii pulmonare a copiilor. Acest lucru poate duce la aparitia bolilor respiratorii si cardiovasculare, inclusiv a astmului, care afecteaza noua la suta dintre tinerii din Europa.

Costurile de mediu ale mentinerii Romaniei si Bulgariei in afara spatiului Schengen se aduna.

Ce tine Bulgaria si Romania in afara spatiului Schengen?

Atat Bulgaria, cat si Romania au indeplinit criteriile necesare pentru a adera la zona fara pasapoarte in urma cu peste un deceniu. Ele au primit sprijinul Comisiei Europene si al Parlamentului European. Insa, in final, trebuie sa primeasca unda verde din partea Consiliului Uniunii Europene.

Acestea au nevoie de aprobarea tuturor celor 27 de tari ale UE, dar se confrunta inca cu opozitia Austriei si a Olandei.

Rezistenta Austriei provine dintr-o nemultumire mai larga fata de Schengen si fata de fluxurile de migranti care trec in UE. Tarile de Jos au semnalat ca ar putea aproba candidatura Bulgariei daca sunt indeplinite o serie de conditii privind reforma judiciara si lupta impotriva coruptiei.

Un nou vot este programat sa aiba loc luna viitoare.

Care este impactul asupra mediului al intarzierilor la trecerea frontierei?

Intr-o declaratie in care solicita ascensiunea Bulgariei si Romaniei in Schengen pana la sfarsitul anului 2023, Parlamentul European subliniaza povara asupra mediului si a sanatatii pe care o reprezinta intarzierea deciziei.

Deputatii europeni spun ca cozile cu care cele doua tari se confrunta la punctele de trecere a frontierei pot dura de la cateva ore pana la chiar zile. Acest lucru se traduce in 46.000 de tone de CO2 emise in fiecare an, potrivit unei analize recente a organizatiei de contabilitate KPMG.

Poluarea adaugata provoaca „daune ireparabile” asupra mediului si va avea repercusiuni asupra sanatatii soferilor, agentilor vamali si a persoanelor care locuiesc in apropierea punctelor de trecere a frontierei, continua comunicatul.

Parlamentul European considera ca limitarea trecerilor de frontiera si obstructionarea liberei circulatii a marfurilor intre statele membre ale UE nu se aliniaza cu obiectivul de neutralitate climatica al blocului, care vizeaza emisii nete zero de gaze cu efect de sera pana in 2050.

Potrivit KPMG, anii de intarzieri au dus deja la emisii excedentare de jumatate de milion de tone de CO2, potrivit KPMG. Aceasta reprezinta echivalentul a peste 600 GWh de energie electrica produsa din surse de carbune care distrug clima, sau suficient pentru a alimenta 60 000 de locuinte timp de un an.