Fermierii din Nadlac renunta la grau si porumb si transforma un teren agricol intr-o padure pe 60 de hectare
In timp ce terenurile agricole din judetul Arad ating preturi record de pana la 17.000 de euro pe hectar, un grup de fermieri din Nadlac a luat o decizie curajoasa. In loc sa cultive cereale, au ales sa planteze copaci pe zeci de hectare de teren valoros.
Cooperativa Agricola Fermierul Nadlacan, condusa de Milan Kelo, a decis sa transforme peste 60 de hectare de teren arabil in padure, parte a unui proiect ambitios de impadurire sustinut prin fonduri europene, informeaza aradon.ro.
Deja, pe 38 de hectare au fost plantati peste 250.000 de puieti, incluzand stejar, frasin si maces, iar in curand alte 24 de hectare vor fi impadurite. Acest proiect nu este doar o solutie ecologica, ci si una financiara pe termen lung, fermierii profitand de subventii substantiale oferite de Uniunea Europeana prin Programul National de Redresare si Rezilienta (PNRR).
La prima vedere, ai putea crede ca fermierii au ales impadurirea pentru ca solul nu era bun pentru culturi. Insa adevarul este cu totul altul. Terenul de 38 de hectare pe care au inceput plantarile este, de fapt, unul dintre cele mai fertile din zona. Problema majora a fost accesul la apa pentru irigatii. Aflat dincolo de autostrada, terenul nu poate fi irigat cu apa din raul Mures, iar autoritatile nu permit foraje pentru puturi de mare adancime. In fata secetelor tot mai frecvente, fermierii nu au vrut sa-si lase recoltele la mila cerului, asa ca au ales sa investeasca in copaci o resursa care va aduce beneficii pe termen lung.
De anul trecut, fermierii au plantat 256.000 de puieti, pe care ii considera esentiali pentru viitorul zonei. „Logica este simpla: macesul, fiind o tufa, va forta stejarul si frasinul sa creasca in inaltime, cautand lumina. Dupa ce copacii vor ajunge la maturitate, macesul va disparea, iar stejarul si frasinul vor forma coroane dese, transformand aceasta zona intr-o veritabila padure”, explica Milan Kelo.
Desi fermierii au dorit sa achizitioneze puieti din Romania, preturile mai mari cu pana la 40% fata de alte tari i-au determinat sa caute si alte solutii. Cu toate acestea, Kelo spera ca in viitor sa gaseasca material saditor autohton pentru celelalte parcele de impadurit.
Proiectul beneficiaza de finantare integrala din fonduri europene nerambursabile. Fermierii primesc in jur de 6.300 de euro pe hectar in primii sase ani pentru lucrarile de impadurire, intretinere si protectia puietilor. Pe langa aceasta suma, primesc si o subventie anuala de 190 de euro pe hectar timp de 12 ani. Desi veniturile din culturi mari, in ani buni, sunt mai mari, aceasta sursa de venit este sigura si constanta, ceea ce face ca decizia sa fie una sigura pentru viitor.
Mai mult decat atat, fermierii lucreaza acum la documentatia necesara pentru a obtine „prima de sechestrare de carbon”, in valoare de 465 de euro pe hectar. Aceasta ar creste considerabil veniturile generate de padure, facand-l un proiect chiar mai profitabil decat cultivarea cerealelor, mai ales in contextul schimbarilor climatice.
Vara trecuta, seceta extrema a testat rezistenta noii paduri. Chiar daca fermierii au irigat puietii folosind rezervoare mari de apa, seceta a afectat o parte din materialul saditor. „Am adus apa cu cisterne si am udat de mai multe ori, dar nu am reusit sa salvam toti copacii. Totusi, 80% dintre puieti au supravietuit, iar cu putin noroc, vom intra in iarna cu un procent ridicat de reusita”, spune Kelo.
Noua padure nu doar ca va transforma peisajul local, dar va juca si un rol important in reducerea poluarii. Nadlacul, situat la granita cu Ungaria, este traversat zilnic de mii de vehicule, inclusiv camioane care asteapta la controlul vamal. Poluarea generata de aceste masini va fi absorbita de padure, imbunatatind calitatea aerului pentru locuitorii orasului si ai comunelor din jur.
Pe langa acest impact ecologic, padurea va atrage si mai multe precipitatii, oferind un avantaj suplimentar pentru alte mii de hectare de teren agricol din zona. Copacii vor ajuta la reechilibrarea climatului local, un beneficiu major intr-o perioada in care seceta ameninta agricultura.
Pentru Milan Kelo, acest proiect are si o insemnatate personala profunda. Terenul pe care se ridica acum padurea a fost prima parcela retrocedata familiei sale dupa caderea regimului comunist. Amintirile sale din copilarie, cand aducea apa parintilor si bunicilor care lucrau pe aceleasi terenuri, sunt acum strans legate de noua padure. Cei doi nuci plantati de familia sa in anii ’90 au supravietuit pana astazi, iar acum sunt martorii unei noi epoci de regenerare.
„Aceasta padure nu este doar o investitie financiara sau ecologica, ci si un proiect de suflet pentru mine si familia mea. Sper ca, in cativa ani, copiii mei sa se bucure de aerul curat si de umbra pe care o va oferi aceasta padure”, spune Kelo cu emotie.
Astfel, sacrificarea catorva zeci de hectare de teren agricol nu doar ca va aduce beneficii economice si ecologice pentru fermieri, dar va contribui semnificativ la sanatatea mediului si la calitatea vietii din Nadlac si imprejurimi.
