Finlanda se ofera sa antreneze ucraineni pentru razboi in conditii de iarna. Anuntul presedintelui Finlandei

Presedintele Finlandei, Sauli Niinisto, a anuntat ca tara sa poate oferi fortelor ucrainene antrenamentul de care au nevoie pentru a face fata, pe timp de iarna, agresiunii rusesti.

Dupa ce a participat la exercitiile pe teren ale armatei finlandeze in Karelia de Nord, Niinisto a sugerat ca Finlanda poate contribui la efortul de razboi al Ucrainei, spunand ca ucrainenii vor primi si instruirea necesara pentru a opera echipamentele pe care tara sa le va trimite.

„Bineinteles, instruirea cu privire la acestea este necesara”, a declarat Niinisto, citat de Newsweek USA.

Exercitiile Kontio 22, care au inceput saptamana trecuta si s-au incheiat vineri, au implicat trupele terestre alaturi de fortele aeriene finlandeze si de trupele Garzii de Frontiera.

Razboiul din Ucraina se indreapta spre iarna, pe fondul incertitudinii cu privire la ceea ce va insemna clima mai rece pentru ostilitati.

Seful NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat marti ca Rusia se foloseste de iarna ca de o „arma de razboi”, in urma loviturilor impotriva infrastructurii ucrainene, pe care se asteapta ca Rusia sa le intensifice, deoarece „esueaza de fapt pe campul de lupta.”

Aliatii Ucrainei au oferit arme in valoare de miliarde de dolari Kievului, care pledeaza pentru mai multa aparare antiaeriana, tancuri si rachete cu raza de actiune mai lunga, desi exista ingrijorari legate de faptul ca stocurile de armament din unele tari NATO sunt pe sfarsite.

Invazia Moscovei in Ucraina a avut un impact deosebit asupra Finlandei, care imparte o granita lunga de peste o mie de kilometri cu Rusia si care a facut candva parte din imperiul rus.

Finlanda si-a castigat independenta fata de Rusia in 1917. In 1939, Uniunea Sovietica a invadat tara, declansand ceea ce este cunoscut ca fiind Razboiul de Iarna. In urma unui tratat de pace in 1940, tarile s-au confruntat din nou in Razboiul de Continuare, intre 1941 si 1944.

In februarie, Niinisto a comparat tensiunile dinaintea invaziei Rusiei in Ucraina cu cele din Finlanda de dinaintea Razboiului de Iarna, cand liderul sovietic Iosif Stalin a crezut ca poate diviza populatia finlandeza, dar in schimb populatia s-a unit.

Ingrijorata de amenintarea reprezentata de Rusia, Finlanda a anuntat in luna mai ca va incerca sa adere la NATO, punand capat unor decenii de neutralitate.

Aderarea Finlandei la alianta a fost salutata de Stoltenberg, desi este nevoie de unanimitate intre toti membrii sai, iar pana in prezent s-a confruntat cu opozitia Turciei, care se opune, de asemenea, aderarii vecinului Finlandei, Suedia.

Niinisto a mai declarat marti ca se asteapta ca ratificarea sa treneze si ca solutia procesului „se afla in capul unui singur om, adica al presedintelui (Recep Tayyip) Erdogan”.

„Acest lucru este afectat de starea alegerilor [din primavara] din Turcia si de politica interna a Turciei”, a spus el.

Katie Laatikainen, profesor de stiinte politice la Universitatea Adelphi din New York, a declarat ca, in ciuda amenintarilor rusesti, Finlanda a fost printre cei mai fermi sustinatori ai Ucrainei in razboi.

Antrenamentul finlandez pentru trupele ucrainene „indica faptul ca este putin probabil ca neutralitatea finlandeza sa revina, chiar daca aderarea Suediei si a Finlandei la NATO continua sa fie intarziata din cauza tergiversarilor turcesti”.

„Desigur, granita terestra lunga cu Rusia inseamna ca Finlanda este destul de expusa, dar increderea finlandeza a fost probabil stimulata si de impulsul produs de recuperarea teritoriului de catre Ucraina in ultimele luni”, a declarat ea pentru Newsweek.

Lovim „drept la tinta” si pe Telegram. Abonati-va si la canalul AK24 de Telegram.