Fondul Monetar International (FMI) a revizuit semnificativ estimarile privind cresterea economiei romanesti in acest an, de la 3,1% cat estima in toamna pana la 2,4%, arata cel mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat de institutia financiara internationala, scrie Agerpres.
Conform noilor prognoze ale FMI, economia romaneasca va incetini de la un avans de 4,8% in 2022, pana la unul 2,4% in 2023, pentru ca anul viitor sa accelereze pana la 3,7%.
In ceea ce priveste inflatia, FMI prognozeaza ca Romania va inregistra in acest an o crestere medie anuala de 10,5%, dupa un avans de 13,8% inregistrat in 2022. Ritmul de crestere a preturilor va incetini semnificativ abia in 2024, cand se va situa la 5,8%.
De asemenea, in ceea ce priveste deficitul de cont curent al Romaniei, FMI se asteapta doar la o reducere usoara de la 9,3% din PIB in 2022, pana la 7,9% din PIB in 2023 si de 7,7% din PIB in 2024.
La nivel global, FMI subliniaza ca semnalele preliminare de la inceputul lui 2023, conform carora economia mondiala va reusi o aterizare lina prin incetinirea inflatiei si mentinerea ritmului de crestere, au disparut in contextul inflatiei care a ramas la un nivel ridicat iar recent au avut loc turbulente in sectorul financiar. In aceste conditii, conform cel mai nou raport WEO, FMI si-a revizuit usor estimarile referitoare la evolutia economiei mondiale in acest an. Scenariul de baza al FMI este ca dupa o crestere de 3,4% in 2022, avansul economiei mondiale va incetini la 2,8% in 2023, cu 0,1 puncte procentuale mai putin decat prognoza in ianuarie, urmand a creste la 3% in 2024.
De asemenea, inflatia globala ar urma sa se reduca de la 8,7% in 2022, pana la 7% in 2023, ca urmare a scaderii preturilor la materiile prime. Cu toate acestea, FMI avertizeaza ca inflatia de baza (core – n.r.) ar urma sa scada mult mai lent. In plus, revenirea inflatiei la nivelul tinta este putin probabil sa se intample inainte de 2025, in majoritatea cazurilor.
Fondul Monetar International subliniaza ca riscurile la adresa acestor prognoze sunt orientate in jos, in conditiile in care sansele unui scenariu de tip „aterizare dura” (hard landing n.r.) au crescut semnificativ. Stresul din sectorul financiar ar putea sa creasca si sa se raspandeasca, ceea ce ar afecta economia reala prin deteriorarea conditiilor financiare si obligand bancile centrale sa isi reconsidere politica monetara. In plus, razboiul din Ucraina ar putea sa se intensifice si sa conduca la cresteri de preturi la alimente si energie.
Guvernatorii bancilor centrale, ministri de Finante si participanti din peste 180 de tari participa, incepand de luni, la Washington, la reuniunile de primavara ale Fondului Monetar International si Bancii Mondiale.
Presedintele AUR, George Simion, candidat la alegerile prezidentiale, a afirmat vineri ca omul de afaceri…
China a pregatit contramasuri impotriva companiilor americane daca presedintele ales Donald Trump reaprinde razboiul comercial…
Presedintele PNL, Nicolae Ciuca, i-a cerut vineri lui Marcel Ciolacu sa prezinte dovada ca nu…
Discursul recent al lui Putin despre „noua ordine mondiala” la Clubul International de Discutii Valdai…
Prim-ministrul Croatiei l-a demis vineri devreme pe ministrul Sanatatii, Vili Beros, deoarece ministrul a fost…
Directorul executiv (CEO) al studiourilor rusesti Mosfilm, Karen Sahnazarov, s-a intalnit cu Putin pe 13…