Fost ambasador: „Da, trebuie sa-l vedem pe demnitar cu catuse! Noi am avut incredere ca demnitarul va avea grija de sanatatea noastra, dar el a ales ca o parte din bani sa nu mearga in ingrijirea bolnavilor, ci in construirea unei vile faraonice”
Ciprian Mihali, fost ambasador al Romaniei in Senegal, argumenteaza de ce este util ca demnitarii corupti sa fie prezentati in catuse in fata publicului. Televeziunile penalilor si liderii PSD au declansat o foarte agresiva campanie de victimizare a Sorinei Pintea pentru ca aceasta a fost filmata incatusata.
„Catuse si telefoane. Doua remarci am de facut in raport cu cazul Sorina Pintea, un caz care da masura exacta a banalitatii raului provocat de coruptie si a incapacitatii funciare a statului – dublata de lipsa explicita de vointa – de a-i pune capat.
1) Plimbarea in catuse a unui demnitar suspect sau vinovat de coruptie (sau de alte infractiuni grave) nu inseamna satisfacerea instinctului primitiv de sange al publicului. Acest ‘ritual’ are rolul si forta unui exemplu. Demnitarul public este persoana investita cu cea mai mare incredere de catre membrii societatii pentru a le apara viata, sanatatea, interesele, pentru a gestiona bogatia unei natiuni. Daca o persoana privata comite o infractiune, ea trebuie pedepsita cu dubla pedeapsa a raului provocat unei alte persoane si a daunei provocate societatii. Daca insa un demnitar de rang inalt este corupt, toata arhitectura societatii este amenintata, si de aceea pedepsirea lui trebuie sa fie exemplara, si in forma ei, dar si in continut.
Da, trebuie sa-l vedem pe demnitar incatusat daca e vinovat, nu pentru a-l umili, ci pentru a ne recastiga noi demnitatea si increderea proprii, afectate de coruptia demnitarului. Noi am avut incredere ca demnitarul va gestiona un spital, va avea grija de sanatatea noastra, dar el a ales ca o parte din bani sa nu mearga in ingrijirea bolnavilor, ci in construirea unei vile faraonice departe de ochii lumii. Cat a fost demnitar s-a expus si si-a expus puterea de influenta gratie careia a pretins si a primit foloase necuvenite. Cand este un demnitar corupt trebuie sa fie, de asemenea, expus, dar pe latura sa corupta, de infractor. Pentru ca daca Sorina Pintea era un om de rand, ea nu ar fi primit 120.000 de lei de la un om de afaceri, inseland increderea celor gratie carora ea a devenit puternica si influenta. De aceea, inca o data, pedepsirea coruptiei demnitarilor trebuie sa fie exemplara si cu valoare pedagogica, educativa: iata, dragi demnitari corupti, ce patiti daca alegeti sa calcati in picioare demnitatea pe care v-au transferat-o cetatenii acestei tari.
2) A doua remarca priveste incapacitatea de a pune coruptii in stare de a nu mai fura, de a nu mai frauda, de a nu mai slabi statul. Sunt foarte putin cei care, dovediti ca fiind corupti sau aflati sub o suspiciune rezonabila de acte grave de coruptie, sa fi fost scosi din circuitul coruperii. Unde esueaza statul este in putinta (si vointa) lui de a-i face pe infractori (de la corupti pana la violatori) inofensivi. Acumularea de infractionalitate in societate nu vine doar din sentimentul de impunitate pe care il incearca tot mai multi – adica din convingerea tot mai raspandita ca statul nici nu poate si nici nu vrea sa pedepseasca infractorii, ci vine si din aceea ca actorii majori ai coruptiei, mai ales inaltii demnitari ai statului imbogatiti din furt, au redevenit repede activi dupa ce au fost pedepsiti simbolic.
Cine ar putea sa citeze un singur mare condamnat pentru coruptie care, dupa executarea pedepsei, sa fi redevenit un om simplu? Rostul pedepsei este chiar acesta, sa-l extraga din activitatea infractionala, mai intai prin privarea de libertate, apoi prin privarea de mijloace prin care sa continue sa intretina faptele de coruptie. Dar atunci cand vedem un telefon in mana unui retinut pentru acte de coruptie in forma continuata, putem sa presupunem in mod pertinent ca statul nu vrea sa-si respecte principiile cele mai simple dupa care se presupune ca el functioneaza. Un stat care esueaza in a deosebi intre dreptate si abuz”, a scris Ciprian Mihali pe Facebook.
Curtea de Apel Bucuresti a decis, vineri, ca Sorina Pintea, fost ministru al Sanatatii, sa fie eliberata din arest preventiv, urmand ca aceasta sa fie cercetata sub control judiciar in dosarul in care este acuzata de luare de mita.
CAB a admis contestatia depusa de Sorina Pintea si a desfiintat decizia Tribunalului Bucuresti prin care a fost arestata preventiv in data de 29 februarie.
Judecatorii de la CAB au dispus ca Sorina Pintea sa fie plasata sub control judiciar pe o perioada de 60 de zile, perioada in care trebuie sa respecte urmatoarele obligatii: sa se prezinte la organul de urmarire penala, la judecatorul de camera preliminara sau la instanta de judecata ori de cate ori este chemata; sa informeze de indata organul judiciar care a dispus masura sau in fata caruia se afla cauza cu privire la schimbarea locuintei; sa se prezinte la IPJ Maramures, desemnat cu supravegherea sa, conform programului de supraveghere intocmit de aceasta institutie ori de cate este chemata.
De asemenea, Sorina Pintea nu are voie sa comunice direct sau indirect cu inculpatul Mihai Coste, precum si cu martorii George Lucian Tudor, Octavian Niculescu, Marius Mihai Barbul si Dan Botorce.
Sorina Pintea, manager al Spitalului Judetean de Urgenta „Dr. Constantin Opris” din Baia Mare, judetul Maramures, este acuzata de DNA de savarsirea infractiunii de luare de mita, in forma continuata.
„In perioada decembrie 2019 – 28 februarie 2020, inculpata Pintea Sorina (…) ar fi primit, printr-un intermediar, de la reprezentantii unei societati comerciale, in doua transe, sumele de 10.000 de euro si 120.000 de lei, care nu i s-ar fi cuvenit, reprezentand un procent de 7% din valoarea unui contract de achizitie publica ce avea ca obiect ‘proiectarea si executarea lucrarilor de amenajare bloc operator-sala chirurgie cardiovasculara si toracica si spatii adiacente’, incheiat in anul 2019 de unitatea spitaliceasca (n.r. – Spitalul Judetean de Urgenta din Baia Mare) cu societatea comerciala. Concret, inculpata ar fi primit banii respectivi in legatura cu indeplinirea unor acte ce intrau in atributiile sale de serviciu ca manager si ordonator de credite”, se arata in ordonanta procurorilor.
Conform sursei citate, „in data de 28 februarie 2020, dupa primirea sumei de 120.000 lei, activitate ce ar fi avut loc in biroul inculpatei din cadrul spitalului, s-a procedat la constatarea infractiunii flagrante”.
