France Presse anunta pe cine va arunca PSD impotriva lui Iohannis la prezidentiale. Romania, tot mai prezenta in presa straina
Un semestru tumultos urmeaza pentru Uniunea Europeana, care va fi „pilotata” incepand din ianuarie de Romania, al carei guvern si-a multiplicat diatribele suveraniste la adresa Bruxellesului, in momentul in care Cei 28 sunt pusi la grea incercare de Brexit si de ascensiunea euroscepticilor, scrie joi AFP intr-un articol cu titlul „Certata cu Bruxellesul, Romania preia timona UE”, transmite Agerpres.
Potrivit sursei citate, in Romania, clasata in mod constant printre tarile cele mai eurofile, de la aderarea sa la UE in 2007, institutiile europene au devenit in ultimele luni tinta majoritatii de stanga care nu a incetat sa denunte o Uniune nedreapta, care neaga tarii dreptul la propriile opinii, conform declaratiilor liderului Partidului Social-Democrat, Liviu Dragnea.
AFP noteaza ca degradarea relatiilor dintre Bruxelles si guvernul roman se produce in cel mai prost moment posibil: Bucurestiul va detine pentru prima data, incepand cu 1 ianuarie, presedintia semestriala a UE, tocmai cand proiectul european se va confrunta in 2019 cu provocarile divortului de Marea Britanie, cu negocieri privind viitorul buget comunitar si alegeri europene care ar urma sa consfinteasca ascensiunea taberei eurosceptice. Iar ceea ce a exacerbat tensiunile cu Comisia Europeana este incapatanarea PSD de a impune o ampla revizuire a sistemului judiciar, scrie France Presse, care aminteste ca Bruxellesul a cerut renuntarea la reformele judiciare, apreciind ca acestea submineaza lupta impotriva coruptiei, un rau endemic in Romania.
„Guvernul PSD a inceput sa puna presiune asupra autoritatilor judiciare si anticoruptie romane intr-o maniera care aminteste de omologii din Polonia si Ungaria”, alte doua tari foarte critice fata de modul de functionare al UE, apreciaza cercetatorul Luka Oreskovic, intr-o nota recenta a think tank-ului European Council on Foreign Relations (ECFR).
Pentru detractori, aceste masuri nu au alt scop decat de a reduce cazierul judiciar al numerosilor alesi si apropiati ai PSD, intre care si Liviu Dragnea, condamnat la inchisoare cu suspendare in dosarul Referendumul si vizat de alte doua proceduri, in timp ce social-democratii acuza procurorii anticoruptie ca fac parte dintr-un „stat paralel” care actioneaza impotriva puterii alese, scrie AFP.
Autoritatile de la Bucuresti nu par decise sa mai reduca tonul in ceea ce priveste criticile lor la adresa justitiei, comenteaza AFP, care scrie ca, dimpotriva, guvernul condus de Viorica Dancila intentioneaza sa adopte rapid o ordonanta de urgenta privind amnistia, proiect care ar marca depasirea unei linii rosii, potrivit avertismentelor facute de o sursa europeana. Romania, care „are deja un handicap in ceea ce priveste credibilitatea”, va trebui acum sa-si consume energia pentru a se apara in fata partenerilor sai in loc sa se ocupe de dosare europene, a avertizat aceeasi sursa.
AFP noteaza ca tara care detine presedintia prin rotatie a UE joaca un rol-cheie in impulsionarea si organizarea negocierilor intre Cei 28, iar Romania va avea dificultati in a vorbi pe o singura voce, in contextul in care tara cunoaste o coabitare exploziva intre majoritatea de stanga si presedintele de centru dreapta Klaus Iohannis, acesta din urma fiind un proeuropean convins si care reprezinta tara in Consiliul European.
Intr-un alt comentariu, intitulat „Puterea judiciara, obsesia stangii romanesti”, AFP scrie ca, de doi ani, Romania traieste in ritmul proiectelor PSD care vizeaza remodelarea sistemului judiciar pentru a corecta „abuzurile” magistratilor, „o idee fixa” care a dus la confruntari cu oficialitatile europene in momentul in care tara va prelua presedintia prin rotatie a blocului comunitar.
AFP trece in revista masurile luate de PSD din momentul castigarii alegerilor legislative, in decembrie 2016, si pana in prezent, amintind si de manifestatiile „de o amploare inedita dupa caderea comunismului”, din ianuarie 2017, care au fortat guvernul sa renunte la o ordonanta de urgenta privind gratierea. France Presse scrie si despre demiterea Laurei Codruta Kovesi de la sefia DNA, dar si despre procedura de revocare in curs a procurorului general Augustin Lazar.
In fine, intr-un al treilea articol dedicat tarii noastre, cu titlul „Romania: Klaus Iohannis si Liviu Dragnea, duelul «presedintilor’»’, AFP scrie ca seful statului si liderul PSD, „omul forte al stangii la putere din Romania”, se afla de doi ani pe pozitii opuse in aproape toate subiectele. AFP scrie ca Dragnea, in varsta de 56 de ani, se visa prim-ministru dupa victoria clara a PSD la scrutinul legislativ din decembrie 2016, dar nu a putut obtine acest post ca urmare a condamnarii sale in dosarul Referendumul si a unei legi care opreste persoanele care au suferit condamnari penale sa faca parte din guvern.
Desi a trebuit sa se multumeasca cu sefia Camerei Deputatilor, Dragnea, provocatorul, dupa cum il numeste AFP, ramane veritabilul dirijor al majoritatii si si-a demonstrat autoritatea, facand sa cada doi prim-ministri in sapte luni, inainte de a o numi in ianuarie 2017 pe Viorica Dancila, „marioneta perfecta”, potrivit detractorilor sai. De atunci, Dragnea si-a inmultit atacurile impotriva UE, acuzata ca se amesteca in treburile interne ale tarii, un discurs suveranist care aminteste intrucatva de cel al premierului nationalist-conservator ungar Viktor Orban, scrie sursa citata. AFP mai noteaza ca aceasta pivotare si stilul din ce in ce mai autoritar al lui Dragnea, ajuns in fruntea PSD in 2015, este contestat de anumiti frondisti din cadrul partidului.
Ales presedinte spre surpriza generala in 2014 in fata unui candidat PSD, Klaus Iohannis, 59 de ani, a fost condamnat de la preluarea atributiilor la o coabitare turbulenta cu stanga, pe care o acuza ca vrea sa aduca atingere statului de drept. Descris candva drept „mut si imperturbabil”, Klaus Iohannis, pompierul, dupa cum il caracterizeaza AFP, a renuntat la rezerva pentru a incerca sa se opuna anumitor proiecte ale PSD. In ianuarie 2017, nu a ezitat sa coboare in strada pentru a denunta, alaturi de miile de manifestanti, prima tentativa a PSD de a flexibiliza codul penal, scrie AFP. De atunci, Iohannis poarta un razboi de transee, inmultindu-si plangerile la Curtea Constitutionala si refuzand numirile unor ministri si procurori doriti de catre majoritatea parlamentara.
Potrivit sursei citate, sustinatorii sai ii reproseaza ca a permis PSD sa aiba castig de cauza in privinta unor legi cruciale, prin faptul ca a reactionat tardiv sau nu suficient de ferm, in timp ce social-democratii il acuza ca blocheaza functionarea guvernului si ca incalca Constitutia si au amenintat in mai multe randuri ca-l vor suspenda din functie. „Perspectiva pe care seful statului o exclude cu zambetul pe buze, apreciind ca un astfel de demers nu ar face decat sa-i sporeasca sansele de a obtine un al doilea mandat la scrutinul prezidential din decembrie 2019 unde l-ar putea infrunta pe… Dragnea”, remarca France Presse.
