Franta preia presedintia Uniunii Europene. Macron: „2022 trebuie sa fie anul unei cotituri europene”
Franta a preluat incepand de sambata presedintia Uniunii Europene pentru urmatoarele sase luni, transmite AFP, citata de Agerpres. Este pentru a 13-a oara cand acest rol revine Parisului, incepand din 1958, si prima oara din 2008.
La miezul noptii dintre ani, Slovenia a predat stafeta presedintiei prin rotatie a UE, pe care o preluase la 1 iulie 2021. In semestrul al doilea din 2022, rolul va reveni Cehiei.
Pentru a marca inceputul presedintiei franceze, turnul Eiffel si palatul Elysee – resedinta din Paris a sefului statului – au fost luminate cu culoarea albastra a Europei. In prima saptamana din ianuarie, zeci de alte monumente din Franta vor fi scoase in evidenta in acelasi mod.
Consiliul Uniunii Europene reprezinta interesele celor 27 de state membre in fata Comisiei Europene si a Parlamentului European. Presedintia convoaca reuniunile ministrilor, stabileste agenda acestora si conduce negocierile. Asadar, timp de sase luni, Franta va dispune de o influenta considerabila pentru a promova anumite subiecte si a gasi compromisuri intre cele 27 de tari, chiar daca presedintia presupune neutralitate si tact.
Presedintele Emmanuel Macron a declarat vineri seara, in mesajul de Anul Nou, ca „2022 trebuie sa fie anul unei cotituri europene”.
Ambitia Frantei este sa faca Europa „puternica in lume, pe deplin suverana, cu libertate de alegere si stapana pe destinul sau”, aratase seful statului inca din 9 decembrie.
Macron nu va prezida summiturile si consiliile europene; acest rol ii revine presedintelui Consiliului European, belgianul Charles Michel.
AFP reaminteste ca UE se afla la o raspantie in privinta mai multor probleme importante, incepand cu securitatea in Europa, in contextul concentrarii a mii de militari rusi la frontiera Ucraine si cu criza produsa de coronavirus in domeniul sanatatii, care afecteaza si economia.
Agentia apreciaza ca presedintele francez poate conta si pe sprijinul noului cancelar german, social-democratul Olaf Scholz, care va prezida anul acesta G7, grupul celor mai avansate economic tari – Canada, Franta, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit si Statele Unite. In primul discurs de Anul Nou, succesorul Angelei Merkel a pledat pentru o Europa „mai suverana si mai puternica”.
La randul ei, sefa diplomatiei de la Berlin, Annalena Baerbock, a promis „prietenilor nostri francezi”, intr-o declaratie facuta AFP, ca pot conta pe sustinerea Germaniei.
Macron doreste mai multe reforme in Europa: a spatiului Schengen, pentru a proteja mai bine frontierele UE in fata migratiei; a regulilor bugetare cunoscute drept criteriile de la Maastricht; a apararii, in ciuda reticentelor unor parteneri preocupati mai mult de protectia oferita de NATO.
Agenda politica interna a Frantei va reduce insa disponibilitatea de actiune, apreciaza AFP. Vor avea loc alegeri – prezidentiale in mai si parlamentare in iunie. Opozitia il acuza pe Macron ca vrea sa foloseasca presedintia UE in scop electoral, chiar daca acesta nu si-a anuntat inca oficial intentia de a candida pentru un nou mandat.
