Franta se indreapta spre o „coabitare” intre un Macron tot mai detestat, extrema-dreapta si socialisti. Analiza „The Guardian”

In Franta, „centristii” lupta pentru supravietuire, in scrutinul de duminica, pe fondul temerilor ca alegerile anticipate hotarate de presedinte au declansat haosul. Gruparea centrista a lui Emmanuel Macron cauta supravietuirea in acest weekend, odata cu primul tur al alegerilor anticipate cu miza mare din Franta, care ar putea-o aduce pe Marine Le Pen, sefa din umbra a „Adunarii Nationale (RN)” de extrema dreapta, drept cea mai importanta „forta” din Parlament, scrie intr-o analiza pe aceasta tema, The Guardian.

Macron, care a avertizat saptamana trecuta ca Franta risca un „razboi civil” daca RN-ul anti-imigratie al lui Marine Le Pen, sau coalitia de stanga „Noul Front Popular”, ar ajunge la putere, a declarat la summitul european de la Bruxelles ca „rasismul si antisemitismul dezinhibate” au fost dezlantuite in Franta.

Dar strategia sa de a alimenta un climat de teama, in care centristii sai sunt prezentati ca singura forta rationala care poate opri destramarea societatii franceze, este considerata ca fiind contraproductiva.

Antoine Bristielle, director de opinie la thinktank-ul „Fondation Jean-Jaures”, a declarat ca, de cand Macron a convocat alegerile, viitorul politic al Frantei este extrem de dificil de citit. „Macron este din ce in ce mai imprevizibil”, a spus el. „Este ca si cum ar conduce tara ca intr-un serial Netflix – si trebuie sa puna un „va urma” cu suspans la sfarsitul fiecarui episod.”

Macron insusi a creat haos

Macron a convocat alegerile parlamentare, dupa ce partidul sau centrist a fost invins de partidul de extrema dreapta RN in alegerile europene, spunand ca aceasta ar „clarifica” peisajul politic. Dar chiar si personaje apropiate presedintelui recunosc ca multi dintre propriii sai alegatori sunt nelinistiti de turbulentele politice rezultate si considera ca Macron insusi a creat haos.

Rezultatele exacte ale alegerilor in doua tururi, cu o participare ridicata asteptata mai ales in primul tur de duminica, sunt dificil de prezis. Dar RN se afla pe un val de sustinere. Sondajele arata ca partidul obtine cea mai mare parte din locuri, urmat de alianta de stanga a socialistilor, inaintea centristilor lui Macron.

Analistii politici spun ca Franta intra „in ape neexplorate”. Daca partidul lui Le Pen reuseste sa treaca de la actualele 88 de locuri la o majoritate absoluta de 289, ar forma un guvern de extrema dreapta, iar Macron ar trebui sa imparta puterea.

In egala masura, RN ar putea castiga cel mai mare numar de locuri, dar sa nu obtina majoritatea absoluta. In acest caz, Macron s-ar putea trezi cu un parlament suspendat, incapabil sa produca o majoritate stabila pentru a guverna a doua economie a Uniunii Europene si prima sa putere militara.

„Oamenii te detesta”

Christelle Craplet, director de opinie la „BVA pollsters”, a declarat ca „dinamica pentru RN este puternica”. Ea descrie o stare de spirit polarizata in Franta. „Multi din electoratul de baza al lui Macron se intreaba de ce a dizolvat parlamentul si a convocat aceste alegeri”.

„Exista o neintelegere si o anxietate, in special in randul alegatorilor mai in varsta, care constituie nucleul electoratului lui Macron. Insa, in egala masura, alegatorii RN simt un sentiment de speranta si satisfactie fata de aceste alegeri. Alegatorii din RN doresc schimbarea.

Sondajele arata ca nu este vorba doar de furie sau dezgust trecator fata de politica, ei adera la pozitiile partidului, spunand ca vor sa vada lucrurile schimbandu-se in Franta, ca sunt dezamagiti de partidele politice si zic ca de ce sa nu incerce RN.”

Potrivit analistei: „La stanga, alegatorii exprima, de asemenea, o mare ingrijorare, deoarece stanga din Franta s-a construit istoric in opozitie cu RN”.

Lipsa de popularitate a lui Macron este in centrul cursei electorale. Candidatii centristi ai partidului sau „Renaissance” au publicat in mod deliberat afise fara numele sau chipul sau. „Oamenii te detesta”, i-ar fi spus lui Macron fostul deputat din partidul sau, Patrick Vignal, potrivit Le Monde, rezumand astfel starea de spirit de pe teren.

Majoritatea centristilor au dorit ca Macron sa afiseze „un profil scazut” in timpul campaniei, pentru a evita sentimentul unui referendum impotriva presedintelui, dar acesta a continuat sa acorde interviuri si sa faca comentarii publice aproape zilnic.

Rezultatele, dupa turul doi din 7 iulie

Macron a fost ales pentru prima data in 2017, pe baza promisiunii de a apara idealurile progresiste si de a revolutiona functionarea politicii franceze.

Multi dintre alegatorii de centru-stanga pe care i-a castigat s-au simtit din ce in ce mai instrainati in timpul celui de-al doilea mandat al sau, dupa ce a impus cresterea varstei de pensionare, precum si o lege a imigratiei extrema.

Promisiunea lui Macron, intr-o scrisoare recenta adresata poporului francez, de a guverna diferit, nu a fost luata in serios de alegatori.

Bristielle spune ca sentimentul de respingere a lui Macron s-a acumulat de-a lungul timpului si ca acest lucru a fost observat in randul alegatorilor sai de centru-stanga.

„Acest sentiment este foarte legat de personalitatea sa si de modul sau de a face politica, in special [in] al doilea sau mandat. Este vorba despre modificarile pensiilor, legea imigratiei, dar si despre ceea ce se considera a fi o lipsa de vointa in ceea ce priveste problemele de mediu si chiar feminismul, cum ar fi sprijinul sau pentru Gerard Depardieu.”

Macron s-a confruntat cu furia feministelor si a stangii anul trecut, cand l-a descris pe actorul Depardieu – care face obiectul unei anchete oficiale pentru viol si care se confrunta la momentul respectiv cu noi cercetari pentru comentarii sexiste – ca fiind tinta unei „vanatori de oameni”.

Politologul Jerome Jaffre a declarat, la randul sau, saptamana trecuta pentru Le Figaro ca exista deja o „ostilitate viscerala” fata de Macron in randul alegatorilor din clasa muncitoare. Presedintele a sperat ca in campania fulger de trei saptamani va va reusi sa recupereze sprijinul pe care l-a pierdut in alegerile europene; in schimb, sondajele sugereaza ca acesta a scazut si mai mult.

„Daca alianta de stanga va putea obtine castiguri solide in parlament va depinde de rezultatele turului doi din 7 iulie,” a spus Jerome Jaffre.