Furie in Germania, dupa tentativa de MUSAMALIZARE a violurilor: „Ajunge, imi vine sa strig. Deci strig”

Jurnalist la postul public german Deutsche Welle, Petre M. Iancu publica un articol de opinie foarte dur in care acuza elitele de la Berlin ca „au reactionat tardiv si alaturea cu drumul” fata de agresiunile sexuale comise de imigranti in noaptea de Revelion. „Oare sa nu priceapa elitele germane ce fac? Sa nu inteleaga ca pun in acut pericol nu doar drepturile femeilor, ci pacea interna, germana?”, se intreaba jurnalistul.

Iata articolul publicat pe site-ul Deutsche Welle:

Ce s-a intamplat exact in Piata Domului din Koln? De ce politia, presa, clasa politica germana au reactionat tardiv si alaturea cu drumul? Si ce impact are inadecvarea lor in actualul context politic german si european?

Mandra Germanie e sub soc. Europa e sub soc. Intr-un tarziu au aflat ambele ce li s-a intamplat in noaptea Anului Nou in tara, candva a linistii si ordinii, care conduce in prezent Batranul Continent. Si care, in prag de 2016, pare sa fi devenit, la Koln, scena unei secvente tipice pentru cartea lui Huntington, „Ciocnirea Civilizatiilor.” Pentru coliziunea unei culturi in care femeile sunt libere si respectate, cu alta, dominata de misoginism.

Dar care sunt oare cauzele intarzierii neobisnuite, pentru o democratie ce se respecta, impiedicand mult timp informatiile despre abjectii de dimensiuni fara precedent in istoria postbelica a Germaniei sa patrunda in presa si sa devina virale? S-a incercat oare, spre a nu se incinge inutil spiritele in Republica Federala, sa se omita sa i se dea tarii in vileag unele din detaliile cele mai sinistre ale pataniei din piata domului koelnez?

Iata una dintre cele mai tulburatoare intrebari pe care le ridica, post-festum, episodul hartuirilor sexuale in masa de la Koln. Temandu-se, probabil, sa nu fie cotati drept extremisti sau vulnerabili la extremism de dreapta, daca abordeaza chestiunea onest si frontal, politia, politicienii si, last but not least, mass media publica germana, s-au indurat abia dupa un amplu si pudic interval de tacere sa lamureasca Batranul Continent.

Nimeni n-a deranjat deci, zile in sir, linistea grea care a acoperit agresiunile sexuale comise in masa, in noaptea de revelion, asupra unor trecatoare, de insi inhaitati in grupuri, aratand, conform marturiilor, a „arabi si a nordafricani”. Si vorbind ca atare. Cand accesul de mutenie voluntara a birocratiei, autoritatilor si elitei politice si mediatice a luat, in fine, sfarsit, am constatat lipsa, din buletinele de stiri initiale ale televiziunii publice, a multor amanunte concrete.

Care, totusi, erau notorii si circulau pe net. Fragmente din marturiile continand detaliile sordide si-au facut loc si mai greu in relatari sau au fost suprimate definitiv. Nu putine informatii au fost supuse celor mai diverse operatiuni de modificare, edulcorare si cenzura. Caci pareau „xenofobe”, „rasiste”, „islamofobe”, „populiste”.

E deci util sa recapitulam. Zeci, poate sute de adolescente si tinere femei si-au vazut transformata petrecerea de revelion in cosmarul vietii lor. In fata impunatorului Dom in stil baroc, simbolizand Germania catolica, la o aruncatura de bat de gara principala a liberalei metropole renane, nemtoaicele venite sa petreaca la cumpana dintre ani s-au trezit silite sa treaca prin rusinea unor furci caudine.

Surprinse in ochiul ciclonului unei mase furioase de zeci, sute sau poate mii de tineri barbati, in mare parte, conform martorilor, „refugiati”, „migranti” si „nou veniti”, femeile s-au prefacut scurt in prada si vanat, fiind atacate, hartuite, abuzate si molestate sexual. Concomitent s-au vazut talharite. Li s-au rupt pana si chilotii de pe unele din cele care, alesesera, vai, imprudent, sa se adecveze atmosferei de petrecere si sa imbrace fuste sau rochii sic. Cel putin una ar fi devenit victima abominatiei unui viol.

Zeci, poate sute de alte femei au trecut prin alte multiple injosiri, fiind pradate, umilite, blestemate, batjocorite. Nici in fata politistelor, care s-ar fi repezit tardiv sa dea o mana de ajutor spre a opri jaful, molestarile si tentativele de viol, dezlantuitii refugiati n-ar fi gasit cu cale sa puna capat orgiei lor de mojicii si josnicii, s-a spus.

Dar cine sunt faptasii? In ce masura s-au amestecat refugiati intre ei? De ce n-au fost impiedicati sa se constituie in bande, sa se dedea furtisagurilor si dezgustatoarelor pipaieli, agresiuni si tentative de viol? De ce n-au fost arestati? Au fost aparati ori li s-au tolerat nemerniciile pentru ca sunt arabi, refugiati, migranti? Spre a nu se alimenta xenofobia? Spre a se proteja o inexistenta idila a paradisului german al refugiatilor?

Chiar cred politia si primaria ca vor rezolva problema, pe viitor, cu inmultirea camerelor de luat vederi in preajma garii si o mai buna organizare a protectiei marilor manifestatii? De pilda a carnavalului renan? De ce legea actuala stipuleaza ca, daca hartuitorii sunt depistati si gasiti vinovati nu ar putea fi expulzati? Iata doar cateva intrebari care se cer articulate clar si fara echivoc. Nu sunt singurele, insa.

Nu mai putin alarmante, pentru adeptii democratiei liberale, sunt alte inadecvari. La loc de frunte, cea a presei. Care, timp de 4-5 zile, a trecut sub tacere si nenumarate faradelegi similare, petrecute la scara mai mica in diverse alte orase germane, precum Hamburg ori Stuttgart, in aceeasi noapte de revelion?

Sau cea, inca si mai grava, caci vizeaza primele doua puteri, a clasei politice democratice. O reactie tipica i-a apartinut ecologistei si feministei Claudia Roth. Care a simtit nevoia sa para hotarata sa-i caineze mai degraba pe nou veniti, decat victimele. Caci Roth nu s-a multumit in prima ei luare de pozitie sa califice faptele petrecute drept „insuportabile”, ci a ales sa avertizeze sever sa nu se considere comportamentul sutelor, poate miilor de faptasi din garile germane, „tipic”. Pentru cine? Pentru refugiati.

Or, e indubitabil ca trebuie evitate orice generalizari abuzive. Si cu atat mai mult unele de natura sa dea apa la moara populismelor si fascismului in ascensiune in Germania si Europa. Dar cat de tipic este un delict pentru anumite segmente ale societatii ar fi bine sa se stabileasca dupa cercetari sociologice serioase. Si asidue.

Mult mai alaturea cu drumul, de-a dreptul halucinanta, desi, din nou, ilustrativa pentru deplorabila forma mentala a elitei politic corecte, s-a dovedit interventia primaritei orasului Koln. Injunghiata nu de mult de un descreierat xenofob pentru ca se pronuntase in favoarea ospitalitatii nelimitate in chestiunea refugiatilor, Henriette Reker le-a recomandat fetelor si femeilor, dupa molestarile sexuale in masa din Koln, sa se fereasca pe viitor de rele, pastrand „o distanta” sigura de aglomerarile de barbati. „O distanta de mai bine de lungimea unui brat”, dupa cum, culmea, a tinut ea sa precizeze.

Revoltatoarea iesire trimite, practic, femeile sa se cuminteasca pe maniera inaintaselor lor din societatile pre-moderne, sau poate, cine stie, a purtatoarelor de burca. Declaratia politicienei a starnit hazul in retelele de socializare, dar e, in fapt, cu atat mai traumatizanta cu cat apartine unui glas feminin si feminist, social-democrat.

Oare sa nu priceapa elitele germane ce fac? Sa nu inteleaga ca pun in acut pericol nu doar drepturile femeilor, ci pacea interna, germana? Pe cea a Europei? Sa nu vada oara ca plaseaza Continentul in offside democratic, intrucat, cosmetizand sau escamotand din lene, prostie, frica de hoarde teroriste, ori superbie relativista, un adevar lesne determinabil, se cantoneaza intr-o lasitate si ignoranta usor de convertit in hrana pentru cele mai gregare pulsiuni extremiste?

Ajunge, imi vine sa strig. Deci strig.

Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook