Furie printre „suveranisti”: „Guvernul Romaniei invita CJUE sa relativezeze obligativitatea deciziilor CCR si ale ICCJ in privinta prescriptiei raspunderii penale”

Agentul guvernamental al Romaniei la Curtea de Justitie a UE (CJUE), Emilia Gane, indeamna instanta de la Luxembourg sa decida ca judecatorii romani pot sa nu aplice decizia CCR legata de prescriptie in cazul in care este este incalcat dreptul UE.

„Cam asta e punctul de vedere al agentului guvernamental, deci al Guvernului Romaniei condus de coalitia PSD/PNL, despre efectul obligatoriu al deciziilor CCR in Romania. CJUE este invitata sa relativezeze obligativitatea deciziilor CCR si ale ICCJ in privinta prescriptiei raspunderii penale dand judecatorilor libertatea sa aprecieze de la caz la caz daca le aplica sau nu, creand astfel haos si arbitrariu in solutii din nou”, a sustinut Toni Neacsu, fost membru CSM, acum avocat.

Neacsu a fost condamnat definitiv la un an de inchisoare cu suspendare pentru ca a incasat fara sa aiba dreptul salarii si diurne pe vremea cand era in Consiliul Superior al Magistraturii. El s-a alaturat in august 2022 unui proiect politic suveranist initiat de Dan Chitic, „Coalitia pentru natiune”, care este intens promovat de propaganda ruseasca.

Curtea de Apel Brasov a decis recent sesizarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) cu trei intrebari referitoare la termenele speciale de prescriptie, in unul din dosarele in care este judecat fostul presedinte al Consiliului Judetean Brasov Aristotel Cancescu.

Potrivit minutei deciziei publicate pe portalul instantei, judecatorii au decis, in baza art. 267 din Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene (TFUE), admiterea cererii Directiei Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Brasov si au dispus sesizarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene, cu trei intrebari preliminare, respectiv:

1. Articolul 2 din TUE, articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din TUE si articolul 4 paragraful 3 din TUE, coroborate cu articolul 325 alineatul (1) din TFUE si cu articolul 2 alineatul (1) din Conventia PIF si cu articolul 2 si articolul 12 din Directiva PIF, precum si cu Directiva 2004/18/CE privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achizitii publice de lucrari, de bunuri si de servicii, cu referire la principiul consacrarii unor sanctiuni efective si disuasive in cazuri de frauda grava aducand atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, toate cu aplicarea Deciziei 2006/928 /CE a Comisiei, prin raportare la articolul 49 paragraful 1 teza finala din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, trebuie interpretate in sensul ca se opun unei situatii juridice precum cea incidenta in litigiul principal, in care acuzatii solicita aplicarea principiului legii penale mai favorabile in situatia in care o decizie a instantei constitutionale nationale a declarat neconstitutional un text de lege privind intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale (decizia din anul 2022), invocand pasivitatea legiuitorului, care nu a intervenit pentru punerea in acord a textului legal cu o alta decizie a aceleiasi instante constitutionale, pronuntate in urma cu patru ani fata de cea din urma decizie (decizia din anul 2018) – timp in care jurisprudenta instantelor de drept comun formata in aplicarea celei dintai decizii se stabilise deja in sensul subzistentei textului respectiv, in forma inteleasa ca urmare a celei dintai decizii ale instantei constitutionale – cu consecinta practica a reducerii la jumatate a termenului de prescriptie pentru toate faptele penale cu privire la care nu s-a pronuntat o hotarare definitiva de condamnare anterior celei dintai decizii a instantei constitutionale si a incetarii pe cale de consecinta a procesului penal fata de acuzatii in cauza?

2. Articolul 2 din TUE privind valorile statului de drept si respectarea drepturilor omului intr-o societate caracterizata prin justitie si articolul 4 paragraful 3 din TUE privind principiului cooperarii loiale dintre Uniune si statele membre, cu aplicarea Deciziei 2006/928 /CE a Comisiei sub aspectul angajamentului de asigurare a caracterului eficient al sistemului judiciar roman, prin raportare la articolul 49 paragraful 1 teza finala din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene consacrand principiul legii penale mai favorabile, trebuie interpretate, cu privire la sistemul judiciar intern in ansamblul sau, in sensul ca se opun unei situatii juridice precum cea incidenta in litigiul principal, in care acuzatii solicita aplicarea principiului legii penale mai favorabile, in situatia in care, o decizie a instantei constitutionale nationale a declarat neconstitutional un text de lege privind intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale (decizia din anul 2022), invocand pasivitatea legiuitorului, care nu a intervenit pentru punerea in acord a textului legal cu o alta decizie a aceleiasi instante constitutionale, pronuntate in urma cu patru ani fata de cea din urma decizie (decizia din anul 2018) – timp in care jurisprudenta instantelor de drept comun formata in aplicarea celei dintai decizii se stabilise deja in sensul subzistentei textului respectiv, in forma inteleasa ca urmare a celei dintai decizii ale instantei constitutionale – cu consecinta practica a reducerii la jumatate a termenului de prescriptie pentru toate faptele penale cu privire la care nu s-a pronuntat o hotarare definitiva de condamnare anterior celei dintai decizii a instantei constitutionale si a incetarii pe cale de consecinta a procesului penal fata de acuzatii in cauza?

3. In caz afirmativ si numai daca nu se poate da o interpretare conforma cu dreptul Uniunii Europene, principiul suprematiei dreptului Uniunii trebuie interpretat in sensul ca se opune unei reglementari sau unei practici nationale potrivit careia instantele nationale de drept comun sunt tinute de deciziile curtii constitutionale nationale si de deciziile obligatorii ale instantei supreme nationale si nu pot, din acest motiv si cu riscul savarsirii unei abateri disciplinare, sa lase neaplicata din oficiu jurisprudenta rezultata din deciziile mentionate, chiar daca ele considera, in lumina unei hotarari a Curtii, ca aceasta jurisprudenta este contrara, in principal, cu articolul 2 din TUE, articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din TUE si articolul 4 parag. 3 din TUE, coroborate cu articolul 325 alineatul (1) din TFUE, toate cu aplicarea Deciziei 2006/928 /CE a Comisiei, prin raportare la articolul 49 paragraful 1 teza finala din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, precum in situatia din litigiul principal?

Astfel, instanta, in baza art. 3 alin. 2 si 5 din Legea 340/2009 privind formularea de catre Romania a unei declaratii in baza prevederilor art. 35 paragraful (2) din Tratatul privind Uniunea Europeana, dispune suspendarea judecatii cauzei.

Aplicarea directa a deciziilor Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR) si Inaltei Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) privind prescriptia raspunderii penale va avea consecinte asupra a 557 de dosare in curs de urmarire penala si in fata instantelor, in care prejudiciul estimat se ridica la 1,2 de miliarde de euro, potrivit unui comunicat al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) din toamna anului trecut.

Situatia estimativa a DNA arata ca valoarea totala a mitei si a traficului de influenta in aceste dosare se ridica la 150 de milioane de euro.

Reprezentantii DNA au atras atentia ca magistratii vor fi nevoiti sa constate incetarea proceselor si inlaturarea raspunderii penale pentru infractiuni de coruptie, asimilate coruptiei si avand ca obiect fraudarea fondurilor europene.

190 de dosare sunt in curs de urmarire penala pe rolul DNA. Prejudiciul este estimat la 648.207.688 de euro, iar valoarea totala a mitei si a traficului de influenta la 50.997.625 de euro. 367 de dosare sunt in diferite stadii de judecare. Prejudiciul este estimat la 561.230.056 de euro, iar valoarea totala a mitei si a traficului de influenta la 99.471.962 de euro, arata sursa citata.

In perioada in care au avut cauze penale in lucru, procurorii DNA au respectat prevederile legale in vigoare si au intocmit acte de intrerupere a prescriptiei raspunderii penale, conform Codului penal si Codului de procedura penala, incepand din 1 februarie 2014 (data intrarii in vigoare a noilor Coduri) si in conformitate cu Decizia nr. 297/2018 a CCR, incepand cu anul 2018 (de la data intrarii in vigoare a Deciziei respective).

„In considerarea Deciziei nr. 297/2018 a CCR si in conformitate cu practica ICCJ, procurorii DNA au intrerupt cursul prescriptiei numai ca urmare a intocmirii unor acte din categoria celor care se comunica suspectilor si inculpatilor (inceperea urmaririi penale in personam, punerea in miscare a actiunii penale, finalizarea dosarului penal cu trimitere in judecata, etc)”, au semnalat reprezentantii DNA.

In comunicat se mai arata ca procurorii DNA vor fi consecventi in dosarele in care se va invoca prescriptia raspunderii penale si vor solicita sesizarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) pentru a aprecia asupra concordantei deciziilor CCR, respectiv ICCJ cu normele europene si jurisprudenta CJUE, care, printre altele, prevad obligatia statului roman de a cerceta si sanctiona, intr-o maniera efectiva, faptele de coruptie si fraudarea fondurilor europene.