Gaura tot mai mare in finantele Romaniei. Deficitul bugetar a urcat la 56,46 miliarde de lei

Executia bugetului general consolidat in primele noua luni ale anului 2023 s-a incheiat cu un deficit de 56,46 mmiliarde de lei, respectiv 3,55% din PIB fata de deficitul de 41,70 mld lei, respectiv 2,96% din PIB aferent primelor noua luni ale anului 2022.

Conform datelor publicate joi de Ministerul Finantelor, veniturile totale au insumat 368,03 miliarde lei in primele noua luni ale anului curent, in crestere cu 11% (an/an). Dinamica acestora a fost sustinuta in principal de evolutia incasarilor din impozitul pe salarii si venit, contributii de asigurari, fonduri europene si impozitul pe profit. Incasarile din TVA au consemnat o dinamica pozitiva mai temperata, explicata atat de decelerarea bazei macroeconomice, cat si de un nivel mai ridicat al restituirilor de TVA.

Incasarile din impozitul pe salarii si venit au totalizat 29,92 miliarde lei, consemnand o crestere de 21,4% (an/an), determinata de sporul incasarilor din impozitul pe dividende (56,4%) si impozitul pe veniturile din pensii (42,4%), incasarile aferente declaratiei unice consemnand, de asemenea, o dinamica pozitiva, de 11,2%.

Totodata, veniturile din impozitul pe salarii au inregistrat un avans de 10,6%, sub evolutia fondului de salarii din economie (15,3%), dinamica acestei categorii de incasari fiind influentata de extinderea in sectorul agricol si industria alimentara a facilitatii acordate salariatilor din constructii, de noile masuri fiscale privind modificarea deducerilor personale introduse prin OG nr. 16/2022, respectiv neimpozitarea sumei de 200 lei/luna pentru salariatii care incaseaza salariul minim brut.

Contributiile de asigurari au inregistrat 116,73 miliarde lei, in crestere cu 12,8% (an/an). Ca si in cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evolutia fondului de salarii din economie, ca efect al extinderii in sectorul agricol si industria alimentara a facilitatii acordate salariatilor din constructii, conform Legii nr. 135/2022, al masurii privind incetarea de la plata a CASS pentru veniturile din pensii mai mari de 4.000 lei si restituirea, incepand cu 1 martie 2023, a sumei retinute cu titlul de CASS din veniturile din pensii, respectiv neincluderea in baza lunara de calcul a contributiilor sociale obligatorii a sumei de 200 lei/luna pentru angajatii care incaseaza salariul minim brut pe tara, precizeaza MF.

Incasarile din impozitul pe profit au insumat 20,4 miliarde lei, consemnand o crestere de 11,4% (an/an), sustinuta in principal de avansul incasarilor din impozitul pe profit de la agentii economici (13,9%).

Pe de alta parte, incasarile nete din TVA au inregistrat 75,12 miliarde lei, in crestere cu 8,8% (an/an).

„Comparativ cu dinamica inregistrata anul trecut, in primele noua luni din a.c. se remarca o evolutie mai temperata a acestei categorii de venituri, explicata atat de decelerarea bazei macroeconomice relevante (si pe fondul unui efect de baza ridicat aferent anului anterior), cat si de majorarea restituirilor de TVA cu 12,1%, fata de nivelul rambursat in aceeasi perioada a anului trecut (22,4 miliarde lei in ianuarie-septembrie 2023, comparativ cu 20,0 miliarde lei in ianuarie-septembrie 2022)”, explica reprezentantii ministerului.

Veniturile din accize au insumat 27,31 miliarde lei, consemnand o crestere de 3,2% fata de nivelul de anul trecut. In structura, incasarile din accizele pentru produsele din tutun au inregistrat un avans de 7,5%, in timp ce dinamica anuala a incasarilor din accizele pentru produsele energetice se mentine in teritoriul negativ (-0,7%).

„Evolutia lunara a incasarilor din accize prezinta in general o volatilitate mai ridicata, determinata de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscala a produselor accizabile”, mentioneaza sursa citata.

Alte impozite si taxe pe bunuri si servicii (preponderent venituri suplimentare din sectorul energetic) au insumat 14,59 miliarde lei, sporind cu 10,4%, fata de nivelul incasat in perioada similara a anului trecut. Veniturile nefiscale au insumat 32,39 miliarde lei, consemnand un avans de 2% (an/an), sustinut, printre altele, si de sumele din vanzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera.

Pe de alta parte, s-a inregistrat o diminuare a incasarilor din dividende, redevente – pe fondul descresterii preturilor energiei, respectiv a varsamintelor din veniturile nete ale Bancii Nationale a Romaniei.

Sumele rambursate de Uniunea Europeana in contul platilor efectuate si donatii au totalizat 32,59 miliarde lei, in crestere cu 22,2% (an/an).

In ceea ce priveste cheltuielile bugetului general consolidat, acestea au fost in suma de 424,49 miliarde lei, in crestere in termeni nominali cu 13,7% comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele noua luni ale anului 2023 au inregistrat o crestere cu 0,2 puncte procentuale fata de aceeasi perioada a anului 2022, de la 26,5% din PIB la 26,7% din PIB.

Cheltuielile de personal au insumat 96,69 miliarde lei, in crestere cu 10,8% comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent. Exprimate ca pondere in PIB, cheltuielile de personal reprezinta un nivel de 6,1% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici fata de aceeasi perioada a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri si servicii au fost 53,99 miliarde lei, in crestere cu 9,4% comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent. O crestere se reflecta la bugetele locale, respectiv 11,4% comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent, precum si la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate de 11,9% pentru decontarea medicamentelor cu si fara contributie personala si a medicamentelor utilizate in programele nationale de sanatate.

Cheltuielile cu dobanzile au fost de 23,56 miliarde lei, cu 2,61 miliarde lei mai mult fata de aceeasi perioada a anului precedent, respectiv 12,5%.

Si cheltuielile cu asistenta sociala au crescut la 145,11 miliarde lei, fiind cu 9,9% mai mari comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent. Evolutia cheltuielilor cu asistenta sociala a fost influentata, in principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2023, a punctului de pensie cu 12,5%, in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.168/2022 privind unele masuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, respectiv de la 1.586 lei la 1.785 lei, a nivelului indemnizatiei sociale pentru pensionari (pensia minima) de la 1.000 lei la 1.125 lei, de acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat si beneficiarilor de drepturi prevazute de legi cu caracter special platite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale caror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 lei, precum si de acordarea celei de-a 13-a indemnizatii pentru persoanele cu dizabilitati sub forma unei indemnizatii compensatorii.

Totodata, cheltuielile cu asistenta sociala au fost influentate si de platile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrica si gaze naturale, care in primele noua luni ale anului 2023 au fost in suma de 4,05 miliarde lei, precum si de majorarea alocatiilor de stat pentru copii incepand cu 1 ianuarie 2023.

Cheltuielile cu subventiile au fost de 14,21 miliarde lei, in principal, aceasta suma reprezentand subventii pentru transportul de calatori, pentru sprijinirea producatorilor agricoli, precum si pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrica si gaze naturale al consumatorilor noncasnici (5,62 miliarde de lei) care reprezinta 39,55% din total subventii.

Alte cheltuieli au fost de 7,34 miliarde lei, reprezentand in principal sume aferente titlurilor de plata emise de Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor, conform legislatiei in vigoare, burse pentru elevi si studenti, sustinerea cultelor, alte despagubiri civile.

Cheltuielile privind proiectele finantate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subventiile de la Uniunea Europeana aferente agriculturii) au fost de 37,86 miliarde lei, cu 34,1% mai mari comparativ aceeasi perioada a anului precedent.

Cheltuielile pentru investitii, care includ cheltuielile de capital, precum si cele aferente programelor de dezvoltare finantate din surse interne si externe, au fost in valoare de 54,33 miliarde lei, in crestere cu 40,2% comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent cand au fost in valoare de 38,76 miliarde lei.

De asemenea, subliniaza Ministerul Finantelor, se observa o crestere a ponderii investitiilor finantate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentand 58,53% din totalul cheltuielilor pentru investitii.