Genetica Balcanilor. Migratia slava din secolele VI si VII a lasat amprente pana in Grecia

Un amplu studiu privind ADN-ul, care a inclus Bulgaria, Macedonia de Nord, Serbia, Romania, Albania si Grecia reliefeaza ipoteze uimitoare despre componenta genetica a populatiilor din Balcani, relateaza agentia de presa bulgara Novinite. Studiul, realizat in colaborare de oameni de stiinta din Serbia, Spania si SUA, face lumina asupra prevalentei genelor slave in regiune.

Cercetarea a studiat istoria genetica a Balcanilor in diferite perioade istorice, pornind de la o analiza extinsa a ADN-ului stravechi provenit de la aproape 140 de schelete datand din secolele I-X, dupa Christos. Acest ADN a fost juxtapus cu date genetice din populatiile contemporane din tarile studiate.

Obiectivul principal al studiului este de a evidentia continuitatea trasaturilor genetice dintre locuitorii moderni din Balcani si populatia antica ce dateaza din epoca bronzului, reflectand schimbarile genetice ale populatiei si modelele de migratie de-a lungul a doua milenii.

50% – 60% gene slave, la bulgari si croati, si pana la 30% – 40%, la romani si greci

Potrivit constatarilor raportate si de agentia de presa Tanjug din Serbia, bulgarii, croatii si romanii ar prezenta o mare concentratie de gene slave, cuprinsa intre 40% si 60%. In schimb, grecii demonstreaza cea mai scazuta prezenta a mostenirii genetice slave, masurand intre 30% si 40%.

O informatie importanta evidentiata de cercetare subliniaza un aflux substantial de migranti slavi in secolele VI si VII d.Hr., dupa caderea Imperiului Roman, care au lasat o amprenta genetica profunda si durabila asupra populatiei din Balcani.

Mai mult, paleogeneticienii au descifrat genomul celor 136 de locuitori antici din Balcani, ceea ce le-a permis sa dezvaluie istoria formarii popoarelor slave si neslave din regiune, precum si sa demonstreze ca vechii goti barbari erau de fapt o confederatie de popoare si nu reprezentanti ai unui singur grup etnic. Descoperirile oamenilor de stiinta au fost publicate in 8 decembrie intr-un articol din revista Cell.

Confederatie multietnica a popoarelor migratoare, patrunsa in Balcani

„Grupurile de oameni care au patruns in Balcani dupa declinul Imperiului Roman erau deseori formate din diferite grupuri etnice din nordul Europei si din stepele ponto-kazahe. Doua nationalitati similare, nord-europeana si scito-sarmatiana, au patruns adesea in aceasta regiune impreuna, ceea ce indica faptul ca „ca fac parte dintr-o confederatie multietnica a popoarelor migratoare”, a declarat coautorul principal David Reich, profesor de genetica in Institutul Blavatnik de la Harvard Medical School si profesor de biologie evolutiva umana la Facultatea de Arte si Stiinte din Harvard.

„Impactul genetic major al migratiilor slave este vizibil nu numai in populatiile balcanice actuale vorbitoare de slava, ci si in locurile care astazi nu vorbesc limbile slave, cum ar fi Romania si Grecia”, a concluzionat profesorul David Reich.

Analiza din aceasta etapa a studiului este cuprinzatoare si elucideaza prevalenta mostenirii genetice slave, dar ofera, de asemenea, o perspectiva asupra compozitiei genetice complexe si a migratiilor istorice care au modelat diversele populatii din Balcani.

„Am gasit acest semnal genetic al migratiei slavilor in toti Balcanii”, spune autorul principal si paleogenomistul, prof. Carles Lalueza-Fox de la Institutul de Biologie Evolutionara (IBE: CSIC-Universitat Pompeu Fabra) si al Museu de Ciencies Naturals din Barcelona. „Acest lucru ar putea avea implicatii sociale si politice importante, avand in vedere ca Balcanii au avut o istorie lunga de conflicte asociate cu perceptiile privind identitatile lor”.

Semne genetice venite si din Africa de Est

Mai mult, cercetatorii au aratat ca in acea perioada a existat si un aflux de oameni din Anatolia de Vest, o alta parte a Imperiului Roman. Ei au gasit, de asemenea, dovezi ale migratiilor individuale in Balcani, atat din interiorul, cat si din exteriorul Imperiului Roman. In mod remarcabil, un tanar barbat de 16 ani care a fost excavat dintr-o necropola dintr-un mare oras roman era de origine 100% din Africa de Est.

„Acesta a fost singurul individ complet din Africa de Est pe care l-am analizat  inclusiv in ceea ce priveste dieta, in comparatie cu restul indivizilor ingropati in aceeasi necropola, ceea ce ne spune ca acest individ a crescut in mod clar in afara granitelor Imperiului Roman”, spune Lalueza-Fox.

Sursele scrise din Balcani, mostenite doar de la romani; slavii nu stiau sa scrie in acea vreme

„ADN-ul antic poate oferi o multime de informatii asupra perioadelor istorice, in special pentru regiunile in care sursele istorice sunt rare sau cand nu stim daca sursele sunt partinitoare sau nu”, scrie si geneticianul Inigo Olalde, de la Universitatea Basca. „De exemplu, majoritatea surselor istorice din Balcani sunt scrise doar din partea romanilor, deoarece poporul slav nu scria la acea vreme”.

Echipa de cercetatori planifica deja ceea ce ei numesc o „versiune a doua” a studiului, care va profita de imbunatatirile aduse tehnologiilor asupra cercetarii ADN antice. „Acum suntem capabili sa secventam sute de indivizi de pe acelasi site, astfel incat sa putem trece la un alt nivel de rezolutie si sa incepem sa intelegem mai multe despre interactiunile sociale si rudenia dintre diferiti indivizi”, spune Olalde.

Aceasta cercetare a fost sustinuta de Ministerul Spaniol al Stiintei Inovarii, Fundatia „la Caixa”, Consiliul de Cercetare in Stiinte Naturale si Inginerie din Canada, Ministerul Stiintei si Educatiei din Republica Croatia, John Templeton Foundation, Allen Discovery Center, Paul G. Allen Family Foundation si Howard Hughes Medical Institute, conform EurekAlert.org, operata de Asociatia Americana pentru Progresul Stiintei (AAAS), din Washington.

(Foto: apeduct roman, in studiu, din Viminacium, Serbia. credit: prof. Carles Lalueza-Foz)