George Scutaru, CEO New Strategy Center: Romania ar trebui sa isi modifice legislatia in privinta achizitiilor militare, pentru ca e prea lenta – Presshub
Praga a gazduit recent cel mai important eveniment pe securitate al think-tank-urilor din Europa Centrala, forumul GLOBSEC, mutat aici pentru prima data dupa ce timp 18 ani a fost organizat la Bratislava. In timp, aceasta conferinta a devenit o platforma centrala de dezbatere pentru formularea politicilor de securitate la nivel european.
Tema din acest an, „Imblanzirea furtunii”, a reflectat provocarile majore cu care se confrunta Europa, inclusiv agresiunea Rusiei in Ucraina, influenta maligna a Chinei si impactul Inteligentei Artificiale asupra securitatii cibernetice. Evenimentul, mutat de la Bratislava la Praga, a avut loc pe fondul retragerii sprijinului politic si economic pentru organizarea lui de catre noul premier slovac, Robert Fico, care a adoptat o atitudine ostila fata de GLOBSEC.
Pentru a intelege subiectele abordate la summit si implicatiile acestora, Presshub a realizat un interviu cu George Scutaru, presedinte al think tank-ului New Strategy Center si fost consilier prezidential pe probleme de securitate nationala.
PressHub: Cat de mult a crescut rolul Romaniei pentru securitatea europeana in contextul razboiului de agresiune dus de Federatia Rusa in Ucraina?
George Scutaru: Importanta strategica a Romaniei la nivelul UE si NATO a sporit odata cu razboiul de agresiune al Rusiei impotriva Ucrainei. Romania a asigurat pentru Ucraina in 2023 tranzitul pentru 70% din exportul de cereale, iar in prezent, tranziteaza prin Romania cantitati importante de cereale. Practic, fara ajutorul Romaniei, economia Ucrainei ar fi sucombat anul trecut. Romania a pornit de la un tranzit de 300.000 tone de cereale in martie 2022 si a ajuns la un varf de 3 milioane tone in 2023. Romania, desi este mai discreta, are si a avut o contributie importanta in ceea ce priveste suportul militar. Ultima decizie luata de autoritatile romane in privinta cedarii unui sistem Patriot catre Ucraina este elocventa, una dintre cele mai mari probleme ale Ucrainei fiind apararea antiaeriana si antiracheta. Un alt element important este centrul pentru antrenarea pilotilor de F16 din Ucraina in Romania.
De asemenea, Romania si-a asumat un rol important si in ceea ce priveste suportul Republicii Moldova, mai ales in plan energetic, cel mai greu moment fiind iarna anului 2022. Atunci, Romania a sprijinit masiv Republica Moldova cu gaz, petrol, lemn, bani pentru a compensa preturile mari la energie. A fost un ajutor coordonat alaturi de UE si SUA. Daca in Ucraina vorbim de un razboi la scara larga, cinetic, clasic, in Republica Moldova se desfasoara un razboi hibrid la scara larga, iar Romania este interesata sa mentina stabilitatea Republicii Moldova si cursul ei pro-european.
Care sunt implicatiile afirmatiei Ursulei von der Leyen conform careia protejarea Europei este „in primul rand datoria Europei”? Cum poate Europa sa isi consolideze capacitatile proprii de aparare, mentinand in acelasi timp o alianta puternica in cadrul NATO?
George Scutaru: Europa intelege ca trebuie sa investeasca mai mult in propria aparare. Aceasta decizie este determinata, pe de o parte, de agresiunea Rusiei si, pe de alta parte, de declaratiile tot mai ferme ale americanilor privind necesitatea ca Europa sa isi asume apararea conventionala. Mai ales zona republicana, conservatoare, precizeaza, uneori intr-un limbaj mai dur, ca prioritatile sale se afla in zona indo-pacifica, ca SUA va asigura mai mult umbrela strategica, nucleara si ca restul ar trebui sa cada in sarcina aliatilor europeni. Exista si adevar in cele ce spun ei: de ce sa plateasca contribuabilul din Texas, de exemplu, mai mult pentru bugetul de aparare al SUA si apararea Europei, daca europenii nu inteleg sa investeasca in propria aparare? Exista un deficit de productie de armament si munitie in Europa care se vede mai ales in ritmul lent al ajutorului cu munitie al UE pentru Ucraina.
UE a promis, in 2023, 1 milion de obuze de 155 mm pentru Ucraina pana in martie 2024, insa cantitatea nu a fost livrata nici pana acum. Coreea de Nord a livrat Rusiei peste 1 milion de obuze pana acum.
UE are capacitatea sa produca mai multa munitie si armament de inalta tehnologie, dar pentru asta trebuie, in primul rand, vointa politica si, in al doilea rand, investitii majore. Lucrurile incep sa se miste si faptul ca o companie de amploarea Rheinmetall, din Germania, decide sa construiasca, cu suportul UE, una dintre cele mai mari fabrici de pulberi, aici, in Romania, cred ca spune destul de mult. In plan intern, Romania trebuie sa isi modifice legislatia, deoarece avem o legislatie cronofaga, prea lenta in ceea ce priveste achizitiile militare. A avea bani nu mai este un avantaj azi, cand firmele de armament au foarte multe comenzi si, totodata, trebuie sa producem anumite categorii de munitie si armament in Romania pentru a asigura mult mai rapid un flux de aprovizionare in cazul unei crize (explozibil, obuze, alte tipuri de munitie, drone de mai multe categorii, arme de asalt). Nu stim cum vor evolua lucrurile in Ucraina, daca razboiul va continua mai mult timp sau cat de fragila va fi pacea care se prefigureaza, asa ca trebuie sa fim pregatiti pentru orice evolutie.
Citeste mai mult pe presshub.ro.
