Germania a anuntat ca va inaspri controalele la granita. Cum planuieste sa faca acest lucru
Germania a anuntat saptamana aceasta planuri de a extinde controalele la toate granitele sale terestre si de a refuza mai multi solicitanti de azil in incercarea de a reduce migratia ilegala, intr-o schimbare de la politica anterioara a usilor deschise, potrivit Reuters.
Germania se afla in inima Europei, cu granite terestre cu noua tari. Planurile marcheaza un regres in calea liberei circulatii in cadrul Uniunii Europene, un pilon al proiectului european, si ar putea tensiona unitatea regionala.
Controalele in ceea ce este in mod normal o zona larga de libera circulatie vor incepe pe 16 septembrie si vor dura initial sase luni.
Marti, a anuntat propuneri de intarire a implementarii normelor UE privind azilul, inclusiv retinerea solicitantilor de azil, in timp ce autoritatile stabilesc daca Germania este responsabila pentru procesarea cazului lor.
Politia ar putea face acest lucru printre alte instrumente si cu ajutorul Eurodac, baza de date biometrice la nivelul Uniunii Europene.
Guvernul a respins masurile cerute de conservatorii aflati in opozitie de a respinge automat solicitantii de azil la granite, pe care le considera contrare legislatiei UE.
Analistii spun ca, in timp ce migratia ilegala a tensionat din ce in ce mai mult serviciile publice, planurile sunt probabil motivate politic si reprezinta o incercare de a stopa sprijinul pentru extrema-dreapta de opozitie si conservatori inaintea alegerilor statale si federale.
Sondajele arata ca migratia este preocuparea principala a alegatorilor in landul Brandenburg, din estul Germaniei, unde vor avea loc alegeri peste aproximativ doua saptamani si unde social-democratii de centru-stanga (SPD) ai cancelarului Olaf Scholz lupta sa pasteze puterea.
In prezent, Alternativa pentru Germania (AfD), anti-migratie iese pe locul intai in sondaje, dupa ce la inceputul acestei luni a devenit primul partid de extrema dreapta de la cel de-Al Doilea Razboi Mondial care a castigat alegerile in Turingia.
Recentele atacuri mortale cu arma alba in care suspectii erau solicitanti de azil au starnit ingrijorari cu privire la imigratie. Gruparea Stat Islamic a revendicat un atac in orasul Solingen, in august, in urma caruia au murit trei persoane.
In UE, calatorii se pot astepta la mai multe verificari aleatorii ale masinilor, trenurilor sau autobuzelor care trec granitele, ceea ce ar putea duce la unele intarzieri si blocaje in trafic.
Oricui se considera ca intra ilegal in Germania i se poate refuza intrarea sau poate fi retinut la granita sau in apropierea acesteia, daca spune ca vrea sa solicite azil in tara.
„Nu ma astept la sfarsitul spatiului Schengen in general, ci mai degraba la un spatiu mai putin functional de libera circulatie”, a declarat Marcus Engler de la Centrul German pentru Cercetare in Integrare si Migratie.
Unele tari invecinate au reactionat cu consternare la stiri, ceea ce ar putea insemna ca trebuie sa primeasca mai multi solicitanti de azil si ar afecta navetistii si comertul.
Premierul polonez Donald Tusk a cerut marti consultari urgente cu alte tari afectate si mai mult sprijin pentru propriile politici de imigrare ale Varsoviei. El a spus ca Polonia are nevoie nu de controale mai stricte la granita cu Germania, ci de mai multa implicare din partea Berlinului si a altora in asigurarea frontierei externe a UE.
Prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis a spus ca ar fi gresit sa „trecem la o logica a scutirilor ad-hoc de la acordul Schengen, cu controale la frontiera care… vor afecta una dintre realizarile fundamentale ale UE”.
Altii au fost insa mai optimisti, avand in vedere ca Germania, ca si alte tari din UE, a avut deja controale la unele dintre granitele sale. Ministrul ceh de Interne Vit Rakusan a spus, de exemplu, ca nu se astepta la schimbari semnificative, deoarece verificarile vor fi aleatorii.
Atat Polonia, cat si Republica Ceha au deja centre de detentie pentru a retine migrantii care nu au documentele de calatorie necesare sau ale caror cereri de azil sunt verificate.
Intre timp, premierul maghiar Viktor Orban, care a cerut de mult timp sa se faca mai multe in Europa pentru a opri migratia ilegala, a salutat aceasta miscare: „Scholz, bun venit in club! #StopMigratie”, a scris el pe X.
In 2023, UE a primit peste 1,14 milioane de cereri de azil, cel mai mare numar de la criza migrantilor din 2016, potrivit Agentiei pentru Azil a Uniunii Europene (EUAA).
Cu toate acestea, cererile au scazut in ultimele luni, iar in mai au scazut cu o treime fata de varful din toamna trecuta.
Germania a continuat sa primeasca cele mai multe cereri de azil, 22% din total, in timp ce Irlanda a primit cele mai multe cereri pe cap de locuitor.
Berlinul inca trebuie sa discute planurile sale de a retine solicitantii de azil la granite cu cele 16 guverne regionale ale Germaniei ale caror autoritati ar trebui sa le puna in aplicare. De asemenea, a spus ca doreste sa se consulte cu partenerii sai europeni a caror cooperare ar fi necesara daca doreste sa trimita inapoi solicitantii de azil. Cu toate acestea, poate implementa imediat controalele la frontiera, daca a notificat deja Comisia Europeana cu privire la decizia sa.