Germania ia foarte in serios planurile de a face armata „apta pentru razboi”. Scholz: „Sa nu ii permitem lui Putin sa dea timpul inapoi in secolul al XIX-lea”

Revenirea unui conflict armat de amploare in Europa a determinat Germania sa isi regandeasca in mod dramatic politica de securitate, relateaza Euronews.

Cu Rusia si Ucraina inca blocate in lupta dupa aproape doi ani si cu un conflict israeliano-palestinian major in curs de desfasurare, Uniunea Europeana si NATO se simt intr-o noua ordine de securitate mondiala haotica – iar cea mai mare economie a Europei renunta la ideile vechi de decenii cu privire la scopul real al armatei sale.

Cand razboiul ucrainean era la inceput, Germania a fost reticenta in a oferi Kievului livrari militare directe. Dar, la scurt timp dupa ce Rusia a invadat, cancelarul Olaf Scholz a reformulat in termeni dramatici obligatiile morale ale Germaniei de a ajuta la rezistenta impotriva agresiunii ruse. In asa-numitul sau discurs Zeitenzwende sau „punctul de cotitura”, adresat Bundestagului, el a descris „razboiul lui Putin” din Ucraina ca fiind unul care risca o intoarcere la zilele intunecate ale Europei de dinainte de anii 1940, facand aluzie la istoria Germaniei in timp ce ii presa pe parlamentari sa sustina trimiterea de arme si provizii catre un aliat care nu este membru al UE si al NATO.

„Multi dintre noi inca isi amintesc povestile de razboi ale parintilor sau bunicilor nostri”, a spus el. „Iar pentru cei mai tineri este aproape de neconceput – razboi in Europa”, a mai spus el.

„Problema care se afla in centrul acestei situatii este daca se permite ca puterea sa prevaleze asupra legii. Daca ii permitem lui Putin sa dea timpul inapoi in secolul al XIX-lea si in epoca marilor puteri. Sau daca avem puterea de a-i tine in frau pe belicosii precum Putin. Pentru asta este nevoie de propria noastra putere”, a mai spus Scholz.

Discursul a fost un punct de cotitura major nu doar in conflictul ucrainean, ci si in modul in care guvernul german discuta strategia militara care, avand in vedere istoria tarii pana in 1945, a fost mult timp un subiect dificil.

De la discursul Zeitenzwende, contributiile Germaniei in Ucraina au fost uneori ezitante, cu plangeri din partea Kievului si a altor parteneri europeni ca Berlinul nu se misca suficient de repede pentru a-si respecta promisiunile.

Dar, in conditiile in care ucrainenii se lupta sa respinga Rusia pe frontul din sud-est, Germania incearca sa impinga lucrurile mai departe. Iar ministrul apararii al lui Scholz, Boris Pistorius, vorbeste acum despre pozitia de aparare a Germaniei in termeni cum nu s-a mai auzit de cand tara a fost reunificata in 1990.

Scriind recent in ziarul Tagesspiel, Pistorius a cerut „schimbari fundamentale” in armata germana, Bundeswehr, despre care a spus ca are nevoie de o reforma structurala majora „pentru a fi eficienta si pregatita pentru razboi in viitor”.

Aceasta formulare este total diferita de modul relativ timid in care guvernele germane au abordat problema fortei militare in ultimele decenii – iar in ultimul paragraf, Pistorius a scris: „Avem nevoie de o schimbare de mentalitate nu numai in Bundeswehr, ci si in politica si societate. In joc este securitatea tarii noastre si, prin urmare, fundamentul pentru coexistenta sociala, progres si crestere economica. Ca stat si ca societate, trebuie sa fim capabili sa ne aparam si sa fim rezilienti, astfel incat sa putem continua sa traim in pace, libertate si securitate in viitor.”

Gata de lupta

Potrivit expertului german in politici de securitate Minna Alander, care lucreaza la Institutul finlandez pentru afaceri internationale, cuvintele lui Pistorius au fost intampinate cu o oarecare uimire, precum si cu impotriviri din partea stanga a partidului sau, social-democratii. Multi dintre colegii sai de partid impartasesc o aversiune profunda fata de normalizarea razboiului si sunt alarmati de faptul ca Pistorius este gata sa vorbeasca in acesti termeni.

Cu toate acestea, ea a mai declarat pentru Euronews ca problemele structurale cu care se confrunta Bundeswehr sunt pur si simplu prea grave pentru ca guvernul sa le evite, avand in vedere promisiunile pe care le-a facut deja.

„A existat un sentiment de scadere a impulsului dupa vara, dar Germania este sub o mare presiune pentru a respecta promisiunea de a trimite o brigada de 4.000 de oameni in Lituania, asa cum a promis Pistorius”, a spus ea.

„In prezent, Bundeswehr nu este in masura sa o infiinteze si probabil ca va dura cativa ani pana cand brigada va fi complet dotata si echipata. Acest lucru nu este grozav pentru o tara de marimea Germaniei. A devenit, de asemenea, o chestiune de prestigiu intr-o anumita masura. In plus, Germania a facut promisiuni cu adevarat marete in ceea ce priveste contingentele de trupe – 30.000 de soldati, 85 de nave si avioane – astfel incat toate acestea reprezinta o provocare uriasa avand in vedere starea Bundeswehr-ului in acest moment”, a mai spus ea.

„Simpla aruncare de bani in Bundeswehr nu va ajuta daca problemele structurale (in special ineficienta) nu sunt abordate”, a mai spus Alander.