Grecia se asteapta la un val de migranti din zonele afectate de cutremur si intareste controalele la granita

Grecia si-a consolidat controalele la frontiera cu Turcia, pe fondul asteptarilor privind un nou val de sosiri de persoane stramutate in urma cutremurelor care au devastat sud-estul Turciei si nordul Siriei, potrivit The Guardian.

Sute de politisti de frontiera suplimentari au inceput sa patruleze la granita terestra greco-turca din regiunea Evros in weekend.

„Miscarea in masa a milioane de oameni nu este o solutie”, a spus ministrul grec al migratiei, Notis Mitarachi, subliniind necesitatea trimiterii de ajutor de urgenta in Turcia si Siria „inainte sa se intample acest lucru”.

Se anticipeaza ca unele dintre persoanele ramase fara adapost in urma cutremurelor din 6 februarie – un dezastru care a facut peste 50.000 de morti – vor incepe sa se indrepte spre Europa in primavara, daca asistenta umanitara nu soseste.

Mitarachi a cerut o protectie sporita a frontierelor continentului, cu o infrastructura de supraveghere sporita si garduri suplimentare.

La o conferinta europeana privind managementul frontierei, organizata vineri langa Atena, el a promis ca extinderea zidului controversat de-a lungul frontierei terestre va continua, indiferent daca este finantat de UE sau nu. Bariera de aproximativ 35 de kilometri lungime si 5 metri inaltime se va dubla pana la sfarsitul anului.

„Gardul va fi extins pe toata lungimea raului [Evros], astfel incat sa putem proteja continentul european de fluxurile ilegale de migranti”, a spus el.

Ca un indiciu privind atitudinea intarita a blocului fata de refugiati, guvernul de centru-dreapta a declarat ca va procura si zeci de noi nave de paza de coasta pentru a patrula printre insulele Marii Egee care se afla in fata Turciei.

Premierul, Kyriakos Mitsotakis, al carui mandat de patru ani se incheie in iulie, a fost considerabil mai dur cu privire la problema migratiei decat predecesorul sau de stanga, Alexis Tsipras. Abordarea guvernului, care a inclus evacuari fortate sau respingerea refugiatilor in zonele de frontiera, a generat critici pe scara larga, nu in ultimul rand din partea UE. Respingand acuzatiile, administratia si-a descris politicile drept „stricte, dar corecte”.

Chiar daca agentia de frontiera a UE, Frontex, a intarit patrulele in Marea Egee, un numar tot mai mare de refugiati isi risca viata, ocolind insulele grecesti pentru a calatori in ambarcatiuni supraaglomerate din Turcia in Italia.

Duminica, 59 de refugiati, inclusiv un nou-nascut, plecati de pe coasta Turciei au murit, dupa ce barca lor s-a scufundat in marea agitata in largul coastelor Calabriei.

Bruxelles-ul a alocat mai multi bani Greciei pentru a gestiona migratia decat oricarui alt stat membru al UE, invocand rolul sau de prima linie. Unitatile extrem de scumpe „controlate” au inlocuit taberele mizerabile din Samos, Leros si Kos, iar centre similare pentru solicitantii de azil se asteapta sa se deschida in Lesbos si Chios in acest an. UInsa aceste unitati au fost comparate de grupurile pentru apararea drepturilor omului cu inchisorile.

Cererile pentru o actiune mai dura au crescut de la criza migratiei din 2015, cand aproape 1 milion de sirieni care fugeau de razboiul civil au primit azil in Europa.

Ministrii care reprezinta cele 15 state membre care au participat la conferinta de saptamana trecuta de la Atena au cerut nu numai incheierea de acorduri cu tari terte pentru acceptarea refugiatilor, ci si sprijin financiar suplimentar „pentru toate tipurile de infrastructura de protectie a frontierei”.

„In acest moment, este crucial pentru Europa sa decida ce tip de politica de migratie dorim si, mai precis, ce tip de management al frontierei dorim”, le-a spus Mitarachi omologilor sai, inainte de a face referire la ONG-urile care se presupune ca „asistau” punctele de trecere a frontierei.

„In mod clar, trebuie sa oferim azil persoanelor care au nevoie de protectie, dar intr-un mod ordonat… Astazi, din pacate, in loc sa fim proactivi in gestionarea azilului, traficantii de persoane sunt cei care vand locurile in societatile noastre – nu celor mai nevoiasi, ci celor care platesc taxele”.