Iata ce a incercat PSD sa faca cu OUG 13. Kovesi da detalii despre infractiuni revoltatoare de abuz in serviciu

Procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Laura Codruta Kovesi, a declarat, joi, ca mai mult de un sfert din inculpatii trimisi in judecata in 2016 au comis infractiuni de abuz in serviciu, iar anchetatorii dovedesc ca nu este vorba de „simple” greseli, ci de abuzuri care, cel mai des, mascheaza o mita sau un folos.

Sefa DNA a spus ca prejudiciul identificat de procurorii anticoruptie numai pentru fapte de abuz in serviciu in 2016 este de peste 260 milioane euro.

„Exista acum o larga dezbatere in societate despre abuzul in serviciu. Curtea Constitutionala nu a dezincriminat abuzul in serviciu. Infractiunea de abuz in serviciu nu a fost declarata neconstitutionala asa cum se acrediteaza acum intens aceasta idee. A fost declarata constitutionala in masura in care prin sintagma in mod defectuos se intelege cu incalcarea legii”, a precizat Kovesi, la prezentarea raportului de activitate al DNA pentru anul 2016, potrivit Agerpres.

Ea a aratat ca instantele au aplicat aceasta decizie interpretativa, iar, din iunie 2016, au fost 71 de persoane condamnate pentru abuz in serviciu, pentru ca au incalcat legea si 15 persoane au fost achitate, retinandu-se ca au incalcat doar hotarari de guvern, regulamente sau ordine interne.

„Tipologiile identificate in anchetele noastre dovedesc ca exista vulnerabilitati majore ale sistemului de achizitii publice. Atribuirea contractelor sau platile aferente contractelor este conditionata frecvent de primirea unor sume de bani. Se fac, uneori, plati pentru lucrari neefectuate sau statul plateste un pret mai mare pentru unele produse sau servicii. Se achizitioneaza frecvent produse inutile sau aparatura care nu poate fi instalata si utilizata. Se achizitioneaza lucrari a caror executie nu poate fi verificata si cuantificata”, a sustinut sefa DNA.

Potrivit acesteia, cat timp planificarea achizitiilor nu va fi transparenta, bugetul va putea fi folosit pentru achizitii supraevaluate si plati pentru lucrari neefectuate.

„Multe dintre acestea se fac cu incalcarea legislatiei secundare, (…) ceea ce lasa intr-adevar societatea neaparata in fata unor astfel de practici dupa decizia Curtii Constitutionale de anul trecut. Va dau cateva exemple din dosarele DNA, iar apoi, desigur, societatea trebuie sa decida daca astfel de fapte trebuie sa ramana in sfera sanctionarii penale si daca prezinta sau nu pericol. Procurorii DNA au identificat cazuri in care au fost achizitionate produse la preturi supraevaluate cu procente intre 50% si 800%. Poate gresi cineva un pret de achizitie cu 800%?„, a completat procurorul-sef al DNA.

Kovesi a mentionat ca pentru infrastructura sau constructii statul plateste de cele mai multe ori pretul lucrarii dublu.

„In cazul imobilelor retrocedate ilegal, pretul platit in plus de stat a fost si de 10 ori mai mare decat pretul real. Vorbim aici de oportunitatea unei decizii? In sanatate, statul a platit pentru echipamentele medicale preturi mai mari cu 50% sau 60% fata de pretul real. Exista situatii in care anumite unitati sanitare incheie contracte doar cu unii distribuitori de medicamente. Caracterul specializat al acestor achizitii a ingreunat pana acum verificarile efectuate in domeniu, dar acest lucru se schimba. Acest specific al coruptiei in sanatate a facut ca procentul din contracte cerut ca mita sa fie mai mare decat in alte domenii, lucru pe care l-am descoperit pe masura ce am acordat o atentie mai mare acestei zone”, a adaugat ea.

Sefa DNA a afirmat ca procentul comisioanelor ilegale identificate de procurorii DNA este cuprins intre 10% si 20% din valoarea contractelor in sanatate.

„Coruptia din sanatate nu inseamna doar sumele de bani date de pacienti medicilor, ci modul in care sunt spoliate resursele sanatatii prin produse, lucrari si servicii supraevaluate sau inexistente. Anul 2016 a adus importante investigatii privind achizitiile de medicamente si substante medicale, echipamente si aparatura medicala, constructia sau renovarea unor unitati medicale, repartizarea bugetelor catre spitale sau punerea pe piata a unor medicamente. Dorim ca fapte ce pun in pericol sanatatea publica sa fie sanctionate doar ca erori administrative?”, a spus Kovesi.

Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook