Cel mai mare radiotelescop din lume va fi construit in Africa de Sud si Australia. Va testa teoriile lui Einstein si chiar va cauta extraterestri

Unul dintre cele mai mari proiecte stiintifice ale secolului XXI a intrat in faza de constructie. Square Kilometre Array (SKA) va fi cel mai mare radiotelescop din lume atunci cand va fi finalizat in 2028, potrivit BBC.

Impartita intre Africa de Sud si Australia, cu un sediu in Marea Britanie, instalatia va aborda cele mai mari intrebari din astrofizica.

Aceasta va efectua cele mai precise teste ale teoriilor lui Einstein si chiar va cauta extraterestrii.

Delegatii din cele opt tari care conduc proiectul participa la ceremonii in regiunea izolata Murchison Shire din Australia de Vest si in Karoo din Capul de Nord al Africii de Sud.

„Acesta este momentul in care totul devine real”, a declarat profesorul Phil Diamond, directorul general al Organizatiei Square Kilometre Array.

„A fost o calatorie de 30 de ani. Primii 10 ani au fost dedicati dezvoltarii conceptelor si ideilor. Al doilea deceniu a fost dedicat dezvoltarii tehnologiei. Iar apoi, ultimul deceniu a fost dedicat proiectarii detaliate, asigurarii amplasamentelor, obtinerii acordului guvernelor pentru a infiinta o organizatie (SKAO) si pentru a furniza fondurile necesare pentru a incepe”, a declarat acesta pentru BBC News.

Marea Britanie va construi „creierul” pentru radiotelescopul gigant. O masinarie de 10 miliarde de dolari in cautarea sfarsitului intunericului
Telescopul va fi construit in zone deja folosite pentru radioastronomie
Arhitectura initiala a telescopului va incorpora ceva mai putin de 200 de antene parabolice, precum si 131.000 de antene dipolare, care arata ca niste pomi de Craciun.

Scopul este de a construi o suprafata colectoare efectiva de sute de mii de metri patrati.

Acest lucru va oferi SKA o sensibilitate si o rezolutie de neegalat in timp ce sondeaza tinte pe cer.

Sistemul va functiona pe o gama de frecvente de la aproximativ 50 de megahertzi pana la, in cele din urma, 25 de gigahertzi. In ceea ce priveste lungimea de unda, aceasta se situeaza intre centimetri si metri.

Acest lucru ar trebui sa permita telescopului sa detecteze semnale radio foarte slabe provenind din surse cosmice aflate la miliarde de ani lumina de Pamant, inclusiv acele semnale emise in primele cateva sute de milioane de ani de la Big Bang.

Una dintre marile misiuni ale SKA va fi aceea de a urmari intreaga istorie a hidrogenului, cel mai abundent element din Univers.

Telescopul ar trebui sa fie capabil sa detecteze prezenta hidrogenului chiar inainte ca norii mari de hidrogen sa se prabuseasca pentru a forma primele stele.

„SKA va contribui la atat de multe domenii ale astronomiei”, a declarat Dr. Shari Breen, seful operatiunilor stiintifice ale observatorului.

Telescopul este construit in zone deja folosite pentru radioastronomie la scara mai mica.
Pentru a extinde aceste situri, insa, a fost nevoie de diverse acorduri cu fermierii din zona.

Totalul cheltuielilor este pana in prezent, putin sub 500 de milioane de euro (430 de milioane de lire sterline) – dintr-un buget final de constructie estimat la 2 miliarde de euro.

Prima etapa majora ar trebui sa apara in 2024, cand patru antene in Australia si sase statii de antena in Africa de Sud vor functiona impreuna fara probleme ca un telescop de baza.
Pana in 2028, SKA va avea o suprafata colectoare efectiva de putin sub 500.000 de metri patrati. Dar configuratia este de asa natura incat poate continua sa creasca, poate pana la mult doritul milion de metri patrati, sau un kilometru patrat.

O modalitate prin care acest lucru s-ar putea intampla este daca tot mai multe tari se alatura organizatiei si furnizeaza fondurile necesare.

Membrii actuali sunt: Africa de Sud, Australia, Marea Britanie, China, Italia, Olanda, Portugalia si Elvetia. Aceste tari au ratificat tratatul.

Franta, Spania si, cel mai recent, Germania, au intrat pe calea aderarii.

Canada, India, Suedia, Coreea de Sud si Japonia si-au manifestat intentia de a adera la un moment dat.

„Si, de fapt, suntem in curs de discutii si cu alte tari, pentru a vedea ce interes ar putea avea sa se alature observatorului”, a declarat profesorul Diamond.