Inalta Curte desfiinteaza minciunile propagandei PSD in legatura cu Codul Penal: CCR nu a cerut asa ceva
Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a sesizat Curtea Constitutionala, joi, cu privire la aspectele de neconstitutionalitate cuprinse in legea de modificare a Codului penal, anunta Agerpres.
„Judecatorii (…) s-au constituit in Sectii Unite (…) pentru sesizarea Curtii Constitutionale in vederea exercitarii controlului de constitutionalitate, inainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum si pentru modificarea si completarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie. Sectiile Unite (…), legal constituite, prin Hotararea nr. 8 din 5 iulie 2018, au sesizat Curtea Constitutionala asupra aspectelor de neconstitutionalitate cuprinse in Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum si pentru modificarea si completarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie”, se precizeaza intr-un comunicat al ICCJ.
In hotararea de sesizare a Curtii Constitutionale se arata, printre altele, ca in modificarile aduse art. 297 alin. (1) din Codul penal, referitor la abuzul in serviciu, legiuitorul a introdus conditia ca fapta sa fie savarsita „in scopul de a obtine pentru sine, sot, ruda sau afin pana la gradul II inclusiv un folos material necuvenit”, restrangand semnificativ sfera de aplicare a normei de incriminare.
„Prin introducerea conditiei enuntate in dispozitiile art. 297 alin. (1) C. pen., competenta de dezincriminare a faptelor de abuz in serviciu este exercitata cu incalcarea drepturilor si a intereselor legitime ale persoanelor fizice sau juridice, inclusiv a drepturilor prevazute in Constitutie (…). De asemenea, reducerea limitei maxime speciale a pedepsei principale a inchisorii, introducerea pedepsei principale alternative a amenzii si eliminarea pedepsei complementare a interzicerii exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica nu constituie solutii legislative adoptate in concordanta cu paragraful 34 al Deciziei Curtii Constitutionale nr. 224/2017″, sustin judecatorii.
Referitor la reducerea fractiunilor de pedeapsa care trebuie executate, si in special a celor care trebuie executate in mod efectiv in materia liberarii conditionate, ICCJ considera ca aceasta nu asigura un just echilibru intre scopul cu caracter preponderent individual de a asigura respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor condamnate si scopul sanctionator al raspunderii penale, care corespunde interesului general.
„Solutia legislativa prevazuta in art. 100 C. pen., in forma modificata, permite dispunerea liberarii conditionate dupa executarea efectiva a unei fractiuni de o treime din durata pedepsei inchisorii (de pana la 10 ani) si de o jumatate din durata pedepsei inchisorii (mai mare de 10 ani), iar in cazul persoanei care a implinit varsta de 60 de ani, dupa executarea efectiva a unei fractiuni de o patrime din durata pedepsei inchisorii (de pana la 10 ani) si de o treime din durata pedepsei inchisorii (mai mare de 10 ani). (…) Optiunea legiuitorului pentru o fractiune redusa de executare efectiva a pedepsei in materia liberarii conditionate ridica probleme din perspectiva realizarii rolului sanctionator al hotararii judecatoresti de condamnare”, se precizeaza in sesizare.
Conform aceleiasi surse, reducerea termenului general de prescriptie a raspunderii penale in cazul infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani, precum si in cazul infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani constituie solutii legislative care incalca deciziile CCR si afecteaza echilibrul intre dreptul statului de a trage la raspundere penala persoanele care savarsesc infractiuni, raspunzand unui interes general, dar si drepturile persoanelor care beneficiaza de prescriptibilitatea raspunderii penale.
In document se mai afirma ca abrogarea art. 175 alin. (2) din Codul penal are ca efect dezincriminarea unei game largi de fapte savarsite de persoanele care „exercita un serviciu de interes public pentru care au fost investite de autoritatile publice sau care sunt supuse controlului ori supravegherii acestora cu privire la indeplinirea respectivului serviciu public”. In categoria faptelor dezincriminate sunt incluse luarea de mita, delapidare, abuzul in serviciu, folosire abuziva a functiei in scop sexual sau uzurpare a functiei savarsite de functionarii publici.
„Dezincriminarea faptelor de coruptie si de serviciu savarsite de functionarii publici prevazuti in art. 175 alin. (2) C. pen. sau in legatura cu acestia afecteaza protectia penala acordata valorilor sociale ocrotite prin reglementarea infractiunilor de coruptie si de serviciu”, concluzioneaza ICCJ.
