Incalzire accelerata. Jumatate dintre ghetarii de pe Pamant vor disparea in urmatorii zeci de ani

Jumatate dintre ghetarii de pe Pamant, in special cei de dimensiuni mici, sunt condamnati la disparitie pana la sfarsitul secolului din cauza schimbarilor climatice, conform unui studiu publicat joi. Potrivit oamenilor de stiinta, limitarea incalzirii globale ar putea contribui totusi la salvarea altor ghetari, relateaza AFP, citata de Agerpres.

Studiul, publicat in prestigiosul jurnal Science, ofera cele mai precise proiectii de pana in prezent cu privire la viitorul a aproximativ 215.000 de ghetari din intreaga lume.

Autorii au atras atentia asupra importantei actiunilor impotriva emisiilor de gaze cu efect de sera responsabile de schimbarile climatice pentru a limita topirea ghetarilor si consecintele acestui fenomen, in special cresterea nivelului marilor.

„Cred ca exista o mica licarire de speranta si un mesaj pozitiv in studiul nostru, pentru ca ne spune ca putem face diferenta, ca actiunile conteaza”, a declarat pentru AFP Regine Hock, coautoare a cercetarii.

Particularitatea acestei lucrari este acela ca a fost studiat efectul direct asupra ghetarilor in mai multe scenarii ale incalzirii globale (+1,5 grade Celsius, +2 grade Celsius, +3 grade Celsius si +4 grade Celsius), pentru a ghida cat mai bine deciziile politice.

In cazul in care cresterea temperaturii este limitata la 1,5 grade Celsius peste valorile din era preindustriala – cel mai ambitios obiectiv al Acordului de la Paris asupra climei – atunci 49% dintre ghetarii lumii vor disparea pana in 2100.

Aceasta pierdere va reprezenta aproximativ 26% din masa totala a ghetii, cei mai mici ghetari fiind primii afectati. Ca urmare, cercetatorii estimeaza ca nivelul marii va creste cu aproximativ 9 centimetri (o crestere care se va adauga la cea asociata, de exemplu, cu topirea calotelor glaciare).

„Regiunile cu gheata relativ redusa, cum ar fi Alpii, Caucazul, Anzii sau vestul Statelor Unite, isi pierd aproape toata gheata pana la sfarsitul secolului, indiferent de scenariul emisiilor”, a explicat Regine Hock, cadru didactic la Universitatea din Oslo.

In cazul in care cresterea temperaturii ajunge la 4 grade Celsius – cel mai sumbru scenariu analizat – ghetarii cei mai mari, de exemplu cei din Alaska, vor fi mai afectati. Ar disparea 83% dintre ghetari, ceea ce reprezinta 41% din masa totala a ghetii si o crestere cu 15 centimetri a nivelului marilor.

„S-ar putea sa nu para mult, 9 cm pana la 15 cm” a declarat pentru AFP Regine Hock, care a studiat ghetarii intreaga sa cariera. Insa, aceste niveluri reprezinta o „mare sursa de ingrijorare” deoarece cu cat sunt mai mari cu atat vor provoca inundatii majore in caz de furtuni si, prin urmare, „mult mai multe daune”. Ceea ce se intampla deja – nivelul marilor creste cu aproximativ 3 mm in fiecare an.

Pentru moment, lumea se indreapta catre o incalzire cu 2,7 grade Celsius, ceea ce ar conduce la o deglaciatie aproape completa in Europa centrala, vestul Canadei si Statele Unite, chiar si in Noua Zeelanda.

Aceste proiectii, care sunt mai alarmante comparativ cu cele utilizate in prezent de expertii in clima ai ONU din Grupul Interguvernamental privind Schimbarile Climatice (Intergovernmental Panel on Climate Change – IPCC, sau GIEC dupa denumirea in limba franceza), au fost posibile datorita datelor noi cu privire la variatiile de masa ale fiecarui ghetar din lume in ultimele decenii. Aceste date au facut posibila o mai buna calibrare a modelului matematic folosit pentru a anticipa viitorul.

De asemenea, au fost luate in considerare procese care nu fusesera integrate in studiile anterioare, cum ar fi efectul acoperirii ghetarilor cu resturi, sau desprinderea aisbergurilor din unii ghetari.

Ghetarii studiati nu reprezinta decat „1% din toata gheata de pe Pamant”, dar sunt „mult mai sensibili” comparativ cu alte zone cu gheata deoarece sunt adesea situati in regiuni in care temperaturile sunt mai apropiate de punctul de topire.

Astfel, ei „au contribuit in ultimele trei decenii la cresterea nivelului marilor aproape la fel de mult ca si calotele glaciare din Groenlanda si Antarctica luate impreuna”, a subliniat Hock.

Disparitia ghetarilor va avea consecinte si asupra resurselor de apa. Ei reprezinta un important rezervor de apa pentru aproximativ 2 miliarde de persoane.

„Vara, in numeroase regiuni, este cald si seceta, iar ghetarii compenseaza aceasta pierdere de apa”, a explicat cercetatoarea. Iar pierderea lor „nu doar ca va schimba sezonalitatea, (…) ci va exista si mai putina apa in total”.

Traficul ambarcatiunilor pe raurile cu nivel redus, sau chiar turismul in zona ghetarilor mici, care sunt mai accesibili, vor fi de asemenea afectate.

Limitarea dezastrului este inca posibila, a subliniat Regine Hock. Insa, „daca acest lucru se va intampla depinde de factorii de decizie”.