Intalnirea dintre liderii din Kosovo si Serbia de la Bruxelles a esuat. Vucic sustine ca omologul din Kosovo „nu a vrut sa ma vada”

Intalnirea programata la Bruxelles, pe 26 iunie, intre liderii Serbiei si Kosovo in vederea reluarii procesului de discutii privind normalizarea relatiilor dintre cele doua tari nu a mai avut loc, pe fondul semnelor de animozitate de ambele parti, relateaza RFE/RL.

Desi fusese confirmata existenta unei noi runde, prim-ministrul kosovar Albin Kurti si presedintele sarb Aleksandar Vucic s-au intalnit doar cu omologii lor europeni.

Seful politicii externe a UE, Josep Borrell, care urma sa gazduiasca reuniunea Kurti-Vucic, a confirmat ca „nu au putut fi inregistrate progrese in punerea in aplicare a acordului”.

Aceste eforturi vor continua saptamana viitoare, a spus Borrell, cand va incerca din nou sa ii gazduiasca pe cei doi lideri la Bruxelles.

Vucic a dat vina pe Kurti pentru esecul discutiilor, spunand ca omologul sau „nu a vrut sa ma vada”.

Kurti a prezentat trei conditii pentru continuarea angajamentului in procesul de normalizare, inclusiv formalizarea acordului de baza prin semnaturile sefilor de stat si de guvern respectivi si predarea lui Milan Radoicic si a grupului sau paramilitar-terorist autoritatilor judiciare din Kosovo.

Kosovo doreste ca Serbia sa il predea pe Radoicic, care este considerat creierul unui atac comis in nordul Kosovo la 24 septembrie 2023 de catre etnici sarbi inarmati asupra unei patrule de politie din Kosovo, in urma caruia unul dintre ofiteri a fost ucis.

Borrell a declarat ca Serbia nu este pregatita sa indeplineasca pe deplin conditiile Kosovo, invocand constrangeri constitutionale, in timp ce Vucic a indicat ca este pregatit sa analizeze optiunile de formalizare a acordului.

„Pozitiile partilor raman foarte diferite cu privire la modul in care ar putea fi lansata punerea in aplicare a acordului – si, in consecinta, la modul in care ar trebui sa continue procesul de normalizare. Dupa cum am mai spus, UE nu poate dori singura normalizarea relatiilor daca partile insele nu se pot pune de acord asupra modului in care sa avanseze”, a declarat Borrell la finalul reuniunii.

Serbia nu a recunoscut niciodata declaratia de independenta din 2008 a Kosovo fata de Serbia. La sfarsitul anilor 1990, o interventie NATO impotriva Belgradului a pus capat luptelor dintre Kosovo si Serbia, care au facut aproximativ 10 000 de victime, majoritatea de etnie albaneza.

Borrell a declarat ca, in pofida viitoarelor schimbari in conducerea UE – el urmeaza sa paraseasca functia in toamna – obligatiile pentru Serbia si Kosovo raman aceleasi.

„Normalizarea relatiilor dintre Kosovo si Serbia este in centrul angajamentului Uniunii Europene in Balcanii de Vest”, a adaugat el.