INTERVIU Alexandru Gussi, politolog: „Candidatul PSD va intra un turul II cu putin peste 20% si un alt candidat cu 15-20%. Elena Lasconi are o sansa mica. PNL-ul, cu candidat slab si legat de institutii, va incuraja alti candidati fara sanse, ca sa rupa 3-4% din voturile USR-ului si ale AUR“

Turul doi al alegerilor prezidentiale din acest an in Romania va fi unul atipic, care ar putea sa semene cu ce s-a intamplat in Franta in 2002, a explicat politologul Alexandru Gussi intr-un interviu acordat aktual24.ro. Se va intra in finala cu un scor foarte mic, deoarece sunt multi candidati cu sanse. Va fi candidatul PSD, care va obtine, probabil, putin peste 20%, si un alt candidat cu un scor intre 15 si 20%, anticipeaza specialistul. In acest scenariu, spune Alexandru Gussi, tocmai reprezentantul extremistilor, George Simion, pare favorit la finala.

Rezultatele alegerilor locale si europarlamentare din 9 iunie pot deveni niste capcane atat pentru Marcel Ciolacu, cat si pentru PNL-isti, a explicat interlocutorul. Ciolacu, multa vreme reticent sa intre intr-o cursa prezidentiala unde PSD-ul a pierdut mereu in ultimii 20 de ani, pare tentat sa o faca pentru ca toate datele pe care le are pe masa indica faptul ca are sanse mari.

Pe de alta parte, PNL-ul a luat 30% la alegerile locale si a tras concluzia ca s-a temut degeaba de sanctiunea electoratului dupa ce a batut palma cu PSD-ul. Asa ca va merge pe cont propriu la parlamentare, iar la prezidentiale il va arunca in lupta pe Ciuca.
Marea problema a generalului in rezerva este ca, desi corespunde asteptarilor generice ale publicului – siguranta, stabilitate –, n-are efectiv un electorat al sau. In plus, e un candidat slab, care nu se stie cum va reactiona cand va trebui sa ia decizii pe cont propriu, dupa ce toata viata a ascultat de ordinele altor – inclusiv ca politician, cand a fost la dispozitia lui Iohannis.

In acelasi timp, ca partid al institutiilor de forta, PNL-ul are capacitatea sa genereze tactici machiavelice de natura sa-i submineze candidatii, explica interlocutorul. E de asteptat ca in perioada urmatoare sa apara tot felul de candidati-fantoma, de mana a treia, dar pe profilul electoratelor USR si AUR, ca sa rupa cateva procente de la fiecare – suficient cat sa traga in jos candidatii acestor formatiuni si sa-l bage pe Ciuca in turul doi, in conditiile unor scoruri foarte mici si foarte stranse in turul intai.

Foarte interesant este portretul facut de Alexandru Gussi pentru potentiala prezidentiabila a USR, Elena Lasconi. Politologul spune ca aceasta are potential pentru ca este un personaj si pentru ca poate veni cu un discurs asteptat de o parte a electoratului roman, dar taraste dupa sine stagnarea si esecurile USR din ultimii patru ani, inclusiv scorul catastrofal de la alegerile din 9 iunie. Elena Lasconi ar putea compensa daca ar reusi sa aduca langa sine mai multe personalitati competente din diverse domenii ale societatii civile. Ea este singurul candidat cu profil total disruptiv fata de cel al lui Iohannis, adica pe care romanii il pot percepe ca fiind capabil sa puna serviciile secrete la locul lor, le explice oamenilor ce se intampla si de ce statul ia anumite decizii.

Marcel Ciolacu nu e inca perceput de public la dimensiunea negativa pe care o avea Ponta in 2014, iar acest lucru ar putea fi in avantajul sau. Liderul PSD ar putea sa ia insa un scor sub cel al partidului sau.

Mircea Geoana isi face iluzii cand crede ca va reusi, de data aceasta, sa castige alegerile prezidentiale, anticipeaza Alexandru Gussi. Dupa ce va demisiona de la NATO si va veni in campania electorala din Romania, aura sa de tehnocrat venit de la Bruxelles va disparea.

Totul, pe fondul unei degradari importante a democratiei si asa foarte fragile din Romania. Ceea ce se intampla in acest an va fi decisiv pentru viitorul democratiei romanesti, spune Alexandru Gussi. Nu putem balti in aceasta situatie, fie lucrurile o vor lua intr-o directie buna si democratia se va intari treptat, fie ne vom continua alunecarea si vom ajunge rapid intr-un regim hibrid, in care alegerile nu vor mai fi decat o formalitate.

„E clar ca populatia vrea stabilitate si, in acelasi timp vrea o forma de iesire din prostocratie. Adica suntem prea jos! Si din punctul asta de vedere cred ca au o mare problema candidatii principali“

Matei Udrea: Domnule Gussi, ultima oara cand am vorbit cu dumneavoastra mi-ati spus un lucru interesant. Ati incercat sa-mi faceti un o scurta descriere a tipurilor de democratii si mi-ati spus ca Romania e pe ultima treapta, aceea a democratiei electorale. Mi-ati explicat ca nu sunt intrunite foarte multe elemente de democratie in Romania, dar totusi, faptul ca se decide conducerea tarii prin vot, la urne, ne mentine in acest grup al tarilor democratice. Dupa toate evenimentele petrecute la alegerile din 9 iunie, dupa valul de acuze de fraude electorale, insotite uneori si de dovezi, ne mai mentinem in acest grup al tarilor care au o democratie, fie ea si electorala?

Alexandru Gussi: Sa stiti ca evaluarile acestea nu se pot face intr-un context emotional, electoral, in plin an electoral, in care mai sunt doua-trei randuri de alegeri. Deci, raspunsul meu este urmatorul: in mod evident, am mai cazut o treapta in orice evaluare pe care o putem face la nivelul unei democratii competitive, in care exista posibilitatea rasturnarii puterii prin alegeri democratice, fara ca sa fie o schimbare de regim propriu-zisa. Deci, de aceasta banalitate a democratiei ne-am indepartat putin din mai multe motive. Dumneavoastra ati inceput cu aceste acuzatii de frauda, eu le numesc niste neregularitati, o incapacitate administrativa de a organiza lucrurile care merge mana in mana cu o cultura politica institutionala, la nivelul partidelor, care nu e foarte democratica. Are o dimensiune in care oameni trimisi acolo sigur vor incerca sa-si optimizeze ei insisi candidatul fara sa fie imediat dati afara, fara sa riste mare lucru. Deci, cu un risc minim, ei vor reusi sa castige doua-trei voturi etc. Cand spunem cuvantul „frauda“ trebuie sa avem o dovada foarte clara, adica sa fie clar ca s-au dat instructiuni celor care au fost trimisi acolo sa treaca niste voturi dintr-o parte in alta. Eu nu am auzit chestia asta, deci nu pot vorbi de frauda. Si nu cred ca suntem cu adevarat in fata unei situatii grave din acest punct de vedere. Dar faptul ca exista aceasta cultura politica toleranta cu lipsa de corectitudine in interiorul institutiei respective… Adica partidele sunt organizatii care fac totul pentru victorie, ca sa zic asa, si nu au constiinta unei limite. Daca costul e spre zero, ei vor incerca sa fure! Si cand e costul spre zero? Atunci cand la masa aceea la care se numara voturile nu sunt destul de multi oameni care sa fie si competenti si foarte atenti si, ma rog, treji, ca sa zic asa! Deci au fost mai multe renumarari, s-a jonglat cu niste numere. Ce putem spune? Evident ca e rizibil faptul ca s-au facut atatea erori, numarul de erori este anormal de mare. Apoi, sigur ca avem niste aberatii statistice. De exemplu, eu am retinut una de la Sectorul 2, in care au existat mai multe erori la un tip de alegeri, daca nu ma insel cele pentru primar, adica cele care erau cele mai competitive, decat la alte tipuri de alegeri. Pe cand in alte sectoare, tipul de eroare nu era la primar, ci era la alegerile europene, de exemplu. Bun, deci e clar, comasarea a creat o parte din aceste probleme. Dar atunci cand avem o aberatie din aceasta statistica in care intr-un anumit loc avem un numar mai mare de voturi anulate, de exemplu… Pentru ca voturile anulate sunt cel mai simplu de fraudat. Mai pui o stampila pe buletinul de vot, desi, in principiu, stampilele sunt inchise in momentul in care se termina procesul de votare, adica n-ar putea sa aiba niciun membru al comisiei o stampila pe care sa o utilizeze. Asta presupune o colaborare cu seful de comisie care a avut grija de stampile. Sau stampilele respective erau utilizate inainte, de cand s-a dat buletinul de vot, ceea ce e mult mai putin probabil. Pe vremuri, cand erau chiar niste caiete, sa zicem, mai mergea asta, dar nu-i chiar asa. Dar ca sa raspund direct la intrebarea dumneavoastra, dupa anul 2024 vom putea trage o linie si vom putea spune masura in care s-a degradat regimul democratic din Romania! Deocamdata, s-au confirmat niste ingrijorari care nu erau deloc numai ale mele sau ale catorva comentatori. Le vedem si in organizatii internationale care monitorizeaza situatia Romaniei si care, incet-incet, dau note ceva mai proaste. La un moment dat, o sa cadem si sub aceasta democratie electorala! Pare un drum in care suntem angajati.

„Fie reluam un proces de democratizare, care va fi si el cu etape, fie aceasta degradare va merge mai departe! Nu exista drum de mijloc, nu poti sa baltesti tot timpul in aceeasi situatie. Societatea va democratiza sistemul! Nu e cineva din centru care va spune: «Vrem mai multa democratie!»“

Matei Udrea: Ce este sub pragul democratiei electorale, ce vine sub el?

Alexandru Gussi: Pai, un regim in care legitimitatea este bazata numai aparent pe alegeri. Adica alegerile nu sunt cu adevarat corecte, sunt alegeri…

Matei Udrea: Regimul hibrid?

Alexandru Gussi: Da, un regim hibrid. Dar, inca o data, ce trebuie sa subliniez aici e faptul ca n-avem de ales, fie reluam un proces de democratizare, care va fi si el cu etape, fie aceasta degradare va merge mai departe! Nu exista drum de mijloc, nu poti sa baltesti tot timpul in aceeasi situatie. Societatea va democratiza sistemul! Nu e cineva din centru care va spune: „Vrem mai multa democratie!“. Nu! Societatea se va duce catre cei care nu numai ca promit ca fac aceasta democratizare, dar care fac si cativa pasi inainte pe aceasta cale. Dar dumneavoastra ati inceput cu problema aceasta a neregulilor sau chiar a fraudelor electorale. Eu as spune ca multe elemente din conditiile organizarii alegerilor sunt extrem de ingrijoratoare. E cadrul mediatic, care e decisiv si stim cum sunt finantate marile televiziuni, aici e vorba de o inegalitate a competitorilor care e foarte grava. Nu e ceva nou, numarul de calomnii care au rulat pe televiziuni a fost destul de mare incat sa spunem ca si aici s-au degradat lucrurile. Dar cel mai grav lucru e cel institutional, adica conditiile legale ale comasarii si cum a putut fi impusa aceasta comasare prin argumente rizibile ale unor institutii. Avocatul Poporului nu a sesizat Curtea Constitutionala pentru ca a considerat ca alte institutii o fac, ceea ce nu e treaba Avocatului Poporului, sa se uite el la altcineva! Nu! El trebuie sa vada daca ce a primit se incadreaza sau nu se incadreaza! A cautat o scuza ca sa nu-si faca treaba. Deci Avocatul Poporului n-a fost al Poporului, al fost al oricarui altui partid politic de la putere. Ceea ce e grav! Inca o data, nu e prima data, dar e o grava disfunctionare institutionala! Tocmai pentru ca rolul lui putea sa fie de aparare a acestei minime democratii electorale. Avocatul Poporului nu si-a indeplinit misiunea asta. Si al doilea element este, evident, cel al Curtii Constitutionale, care in unanimitate a dat acea decizie prin care Ordonanta de Urgenta care facea posibila comasarea era considerata drept constitutionala. Deci aceasta unanimitate e semnificativa. Numai ca in spatele acestei unanimitati sunt doua elemente pe care eu le-as numi de nesimtire institutionala. Primul element este cel mai superficial, dar totusi semnificativ, este cel al datei la care s-a dat decizia: dupa inceperea campaniei electorale! Pai, cum sa spun? Nici nu mai conta decizia! Incepuse procesul electoral! Ce ne trezeam? Ne trezeam, poate, ca era vorba de o decizie care era valabila numai pentru viitor? Si atunci, chiar daca era ilegala, mergea mai departe procesul electoral? Deci, din punctul asta de vedere, e inacceptabil acest calendar! Dar, citind acea decizie a Curtii Constitutionale, nu poti sa ramai decat absolut uimit de tipul de argumentatie pe care il aduce! Vreau sa insist, trebuie sa spun cateva lucruri, pentru ca atunci cand vorbim de democratie, vorbim de un numar mai mare de institutii care se contrabalanseaza intre ele! Nu exista democratie fara sa ai separatia puterilor nu doar ca principiu! Dar vorbim de ce se intampla in realitate: ce fac institutiile? Sunt o contra-putere sau merg pe linia Puterii? Iar in cazul acesta, Curtea Constitutionala, in unanimitate, merge pe linia Puterii cu o argumentare cu totul si cu totul sofistica, in care ce ne spune? Ca daca nu era Ordonanta de Urgenta nu mai puteau fi organizate alegerile in mod corect! Si asta eu o numesc un fel de nesimtire institutionala! A nu numai ca e legala, dar e si buna Ordonanta de Urgenta, pentru ca altfel, spune acolo, in decizie, ar fi fost inegalitate intre actori, deci principii foarte importante care ar fi fost incalcate daca nu se dadea OUG-ul. Dar de unde pleaca acest rationament? De la ideea ca urgenta este data de modificarea datei alegerilor locale, care sunt devansate deci cu ideea ca guvernul are dreptul sa faca. Si atunci, daca guvernul are dreptul sa faca asta, Ordonanta de Urgenta este justificata. Dar de ce este sofistic si de-a dreptul absurd acest rationament? Pentru ca daca il depunem in pozitia unei situatii democratic mai corecte, adica cele doua partide nu se jucau cu data alegerilor – ei facand lucrurile numai dupa interesul lor si defavorizandu-i pe contracandidati -, ci faceau ce era corect, ce-ar fi zis Curtea Constitutionala? Ar fi zis ca acea Ordonanta de Urgenta n-ar fi fost constitutionala pentru ca nu era urgenta, nu? Nu mai eram la limita! Deci, cu alte cuvinte, Curtea Constitutionala ce ne spune? Ca un pas spre corectitudine al guvernului ar fi fost un cartonaj rosu din partea Curtii Constitutionale! De ce am spus asta? Pentru ca noi ne jucam aici cu institutiile! Sunt niste oameni in spate care apasa pe niste butoane si care se joaca cu institutiile in mod iresponsabil!

„In mod evident, avem de-a face cu un regim politic in care presedintele e foarte important, chiar mai important decat vedem noi. De ce? Pentru ca pur si simplu regimul este extrem de opac! Si destul de militarizat! Din multe motive, rezerva de cadre pare sa vina din aceste institutii militarizate“

Matei Udrea: Ati mentionat aici ca democratie inseamna si un echilibru al puterilor, institutiile sa se monitorizeze una pe alta, ca sa vegheze la respectarea legilor. Ati spus ca Avocatul Poporului nu si-a facut treaba, iar Curtea Constitutionala a jucat, practic, de partea Puterii. Avem guvernul care a dat aceste legi.  Dar ce a facut presedintele? Presedintele este si garantul respectarii Constitutiei si al drepturilor cetatenilor!

Alexandru Gussi: Pai, a avut declaratii clare in care a sustinut comasarea. Deci, in mod evident, presedintele a fost jucator politic, ceea ce nu ne mira. Si alti presedinti au fost! Din punctul asta de vedere, statutul presedintelui Romaniei ii confera acest privilegiu, de a juca pe diverse registre. Registrul in care el intervenea probabil ar fi fost daca decizia guvernului nu-i convenea. Dar, in mod evident, aici avem de-a face cu un regim politic in care presedintele e foarte important, chiar mai important decat vedem noi. De ce? Pentru ca pur si simplu regimul este extrem de opac! Si, multa lume a spus, destul de militarizat! Nu ca am avut si un general in rezerva prim-ministru si e presedintele partidului prezidential, dar din multe alte motive rezerva de cadre pare sa vina din aceste institutii militarizate. Deci, presedintele Romaniei e foarte important si, in interventia sa de ieri (miercuri, 20 iunie – n. red.), de altfel, a si spus-o. In conferinta de presa de la Palatul Cotroceni a spus in mod clar ca presedinte Romaniei este foarte important. Cred ca si spune: „Mai important decat credeti!“. Sau ceva de genul asta. Adica si-a asumat! Vorbind despre alegerile prezidentiale si spunand ca sunt cele mai importante alegeri din acest an. Deci, nu putem decat sa salutam aceasta asumare institutionala a rolului sau. Dar asta face si mai stridenta tacerea lui normativa pe care o subliniati dumneavoastra la nivelul apararii Constitutiei.

Matei Udrea: Inaintea alegerilor, o seama de sociologi, politicieni, oameni implicati in procesul electoral care au facut parte din comisiile din sectiile de votare mi-au spus acelasi lucru: ca in Romania, daca nu ai om in sectia de votare, sa-ti pazeasca voturile, ti le fura! A doua observatie este ca, dupa alegeri, Asociatia Romania Renaste, a lui Mircea Geoana, a emis un comunicat foarte dur. A vorbit despre fraudare, a acuzat guvernul. Pare ca Mircea Geoana se teme sa nu pateasca la prezidentiale ce s-a intamplat si in 9 iunie. E justificata teama lui Geoana?

Alexandru Gussi: Evident! Da! Fata de ce ati spus si dumneavoastra…

Matei Udrea: Cine ii pazeste voturile? Ca el, fiind independent, nu are reprezentant acolo, cum au partidele! Cine ar putea sa ii pazeasca voturile lui Geoana.

Alexandru Gussi: Poate face un acord cu un partid care sa aiba grija, sa-i antreneze oamenii. E o mare dificultate pentru el, dar nu e o chestie de netrecut! Va aduc aminte ca momentul pe care Geoana insusi inca nu l-a digerat, cel din 2009, e un moment in care reprezentantii partidelor erau toti impotriva presedintelui Basescu, in afara de reprezentantul PDL! Da? Si in ciuda acestui fapt, inclusiv in diaspora, locul pe care il domnul Geoana il considera ca fiind locul unde a pierdut alegerile, peste tot erau reprezentantii partidelor care il sustineau! Deci exista o posibilitate de a depasi acest handicap. De ce? Pentru ca aici, inca o data, vorbim de numere foarte mari. De miscari sociale. Partidele ce sunt? Niste organizatii colective de oameni care vor sa fie implicati politic, care vor sa se informeze. Multi dintre ei, de altfel, castiga ceva direct din partea politica! Altii sunt pur si simplu idealisti. Dar ei intra in aceasta miscare in momentul in care avem alegerile. Asta e realitatea cu alegerile! Cruda sau nu, acum nu trebuie sa fim naivi! E o confruntare intre aceste miscari colective de oameni! Noi vedem lucrurile ca fiind numai de la centru. Nu! E vorba, pur si simplu, de tipul de om, tipul de cultura care este dominanta intr-un partid, dar care este data in mare masura de oamenii care intra in acele partide, oamenii care efectiv sunt in comisiile acelea. Deci, da, e tot timpul un brat de fier, nu-i normal! Daca ma intrebati, din punctul de vedere al unor oameni care incearca sa fie cat de cat neutri, sa vada lucrurile in termeni principiali, nu e normal. Dar ce nu e normal este sa nu privim realitatea asa cum e! Nu arata foarte bine, dar nici nu poate fi considerat ca aceasta lupta de la nivelul fiecarei mici entitati locale este o lupta pierduta dinainte sau este o lupta care nu poate fi niciodata castigata! Nu! In momentul cand ai o masa critica, reusesti sa te descurci si in aceste conditii.

„E foarte greu ca PSD-ul sa nu intre in turul doi, chiar daca are un candidat slab. Daca cifrele din fata lui ii spun ca are foarte mari sanse sa castige, vom avea Ciolacu candidat“

Matei Udrea: Cum evaluati dumneavoastra ca se profileaza lucrurile pentru alegerile prezidentiale?

Alexandru Gussi: E foarte greu ca PSD-ul sa nu intre in turul doi, chiar daca are un candidat slab. Sa nu uitam, Dancila a intrat fara probleme in turul doi in 2019! Aici vad o complicatie in continuare pentru presedintele PNL, de a fi sigur ca intra in turul doi. Bun, de aici incolo trebuie discutat si de celelalte partide, pentru ca ele vor juca un rol decisiv. Inca o data toate celelalte partide, impreuna, au peste 50%! Deci, de ce sa nu aiba si un presedinte, pana la urma? Se poate pune intrebarea! Sigur ca n-o sa aduni simplu USR-ul cu AUR-ul. Sau Geoana, de exemplu, nu prea are acces la electoratul AUR! Adica sunt anumite limitari ale candidatilor care fac ca aceasta educare a electoratului cu alianta PSD-PNL sa poata da roade in toamna. In sensul ca sa accepte aceasta situatie: da, fiecare e diferit, dar vom trai impreuna inca 4 ani.

Matei Udrea: Deci dumneavoastra credeti ca Marcel Ciolacu nu va intra in cursa pentru prezidentiale?

Alexandru Gussi: Nu, nu vreau sa dau asa predictii! Eu cred ca e foarte greu pentru un presedinte de partid sa refuze. Si eu il vad pe el facand totul sa evite acest statut. Si nu se poate evita acest statut decat promitand ceva important membrilor de partid. Nu-mi dau seama ce. Dar, in orice caz, el trebuie sa livreze ceva foarte important ca sa evite aceasta situatie. In plus, sigur ca acela care va fi desemnat candidat va deveni un posibil concurent la conducerea partidului. Deci nu e o pozitie simpla. In acelasi timp, ca orice om intr-o functie cum e cea de prim-ministru stie ca are doua variante. Varianta in care incet-incet se erodeaza ca premier si varianta in care are un mandat de 5 ani, daca iese presedinte, chiar daca exista si riscul evident de a pierde. Daca cifrele din fata lui ii spun ca are foarte mari sanse sa castige, vom avea Ciolacu candidat. Deci, aici vine egoul. Nu mai vine partidul neaparat, ca te impinge spre candidatura, ci pur si simplu are el un interes sa mearga in directia asta.

Matei Udrea: Se profileaza in momentul de fata cativa candidati clari pentru toamna. E vorba de Nicolae Ciuca din partea PNL, Mircea Geoana candidat independent, Marcel Ciolacu – dupa ultimele miscari din partea PSD – si se pare ca Elena Lasconi, daca va castiga presedintia USR. Voiam sa spuneti cateva cuvinte despre fiecare dintre acesti candidati. Care credeti dumneavoastra ca sunt sansele lor sa-si creasca un public indeajuns de mare incat sa intre in turul doi.

Alexandru Gussi: Haideti sa o luam invers, pentru ca n-am vorbit deloc de USR! USR-ul e unul din infrantii acestor alegeri. Ma uit acum la niste cifre si aceasta alianta Dreapta Unita are 8,7% la votul cu adevarat politic, de la europarlamentare. Dar totusi, daca ne uitam la Consilii Judetene, scade putin, are 7,8%. Iar la Consilii Locale are si mai putin. Cifrele astea sigur ca trebuie luate in context: daca se aduna cu REPER-ul, care are 3,74%, cu candidatul independent care are si el vreo 3%, cu alt candidat independent care are vreo 2%, sigur ca ajungem la un scor mai rezonabil. Numai ca aici aveam o alianta care, pana la urma, viza initial un 20%! Sau, cel putin, asa intelesesem, asa erau discursurile lor. Chiar mai mult, spuneau unii! Deci cred ca cine va veni din acea zona va fi limitat de acest start al anului electoral cum nu poate fi mai prost. Care nu poate fi justificat foarte usor. Si data trecuta v-am spus niste lucruri minime: adica numele era prost, capul de lista, Barna, era prost ales! Dovada, si-au ales un cap de lista, dar au facut reclama pentru presedintele Catalin Drula! Eu inteleg ca Drula spera sa fie candidat la presedintie. Pai, dar atunci, de ce nu a fost si seful acestei liste? Pentru ca aceasta campanie sa fie onesta! Pana la urma, s-a retras si a pierdut tot! Adica chiar n-a luat in seama nicio eventualitate a acestui scenariu negativ? Sau ca sa-l evite! Ca, de fapt, de asta intelegem ca nu a vrut sa fie seful listei, pentru ca ar fi riscat sa aiba un scor prost! Pai, si atunci, daca risti sa iei un scor prost, de ce faci reclama pentru tine, cand stii ca nu poti sa mergi la prezidentiale? Cu atat mai mult cu cat acum 5 ani, sa ne amintim, Ciolos a avut un scor senzational, peste 20% la europarlamentare pentru USR-PLUS si, dupa aia, in loc sa fie candidat la presedintie, in mod straniu s-a dus la Uniunea Europeana! Bun, sa fie seful RENEW, dar pentru Romania era mult mai important ca el sa fie candidatul acestor oameni care erau in opozitie fata de presedintele Iohannis. Si, deci, Ciolos avea o sansa! Dar, dupa experienta Ciolos, ce spun ei? Ca da, poti sa conduci o lista care, daca are succes, dupa aia poate sa te duca spre prezidentiale. Ca n-a vrut Ciolos, e altceva! Dar Drula putea sa… Deci, e greu de inteles ce a fost in spate, ce au gandit. Cert este ca doamna Lasconi… Inca o data, nu cunosc USR-ul din interior, nu-mi dau seama care e raportul de forte…

Matei Udrea: Semnalele sunt ca dansa este favorita majoritatii celor care vor vota acolo.

Alexandru Gussi: Da, dar stiti cum e? Poti sa fii favorita pentru diverse motive. Poti sa fii favorita pentru ca, de exemplu, vin prezidentialele peste doua luni, esti singurul candidat din interiorul USR-ului care poate sa faca ceva, cat de cat. Te duci acolo, iti rupi gatul si se schimba iar conducerea USR! Deci, nu-mi dau seama daca exista o adeziune pentru un nou proiect, asa cum spun unii si altii, un fel de reconstructie a USR-ului plecand de la rezultatul foarte slab inregistrat la locale, mai ales, dar si la europarlamentare. Sau este o incercare de a schimba raspunderea pentru un esec la prezidentiale care e cumva programat din cauza esecului de pe 9 iunie! Deci, nu spun ca doamna Lasconi sigur va fi un esec absolut, dar eu nu vad cum poate fi… Da, va fi o pata de culoare a campaniei electorale, dar nu stiu daca va putea sa se lupte cu ceilalti candidati in conditiile in care partidul pe care l-ar reprezenta, practic, nu are o identitate clara! Nu stim inca ce e cu USR-ul asta! Ideea aliantei era foarte buna, dar s-a bagat intr-o alianta si si-a limitat electoratul! Adica in loc sa vii intr-o alianta in care iti largeste electoratul, pare ca s-a dus spre un unghi mai degraba mort! Sau, ma rog, spre un unghi in care dezvoltarea, gasirea unui nou electorat, iesirea din matca pe care o avea deja partidul era mai dificila impreuna cu acesti actori, spunandu-si Dreapta Unita. Fiecare, cand se gandeste la dreapta, se gandeste la anti-PSD. Foarte bine! Alianta impotriva PSD-ului putea fi o logica. Numai ca exista si PNL-ul, exista si AUR, erau si altii care puteau sa zica: „Domnule, noi nu suntem PSD!“.

„Acest sentiment al liberalilor de revenire la un partid care merge spre o treime din voturi, deci indispensabil pentru orice alta coalitie, e exagerat! Si candidatul Ciuca mi se pare in continuare un candidat slab!“

Matei Udrea: PNL-ul e greu sa se prezinte ca fiind anti-PSD.

Alexandru Gussi: Asta trebuie sa-i intrebam pe alegatori, sa stiti! Pentru ca interpretarea care poate fi analistului, „da, a fost impreuna atatia ani“, e una! Si faptul ca oamenii fac diferenta intre PSD si PNL e altceva! Totusi, chiar daca localele, evident, nu sunt chiar politice, nu mi s-a parut ca putem sa deducem din rezultate… Ma uit aici: PNL a luat 30% la Consiliile Judetene, PSD-ul 37%. Nu a fost acel vot-sanctiune pentru PNL la care ma asteptam eu, de exemplu! De ce nu a fost? Vad doua motive importante. Unul din motive este ca planeaza riscul razboiului, sunt niste riscuri atat de mari incat oamenii au mers catre partidele institutionale, catre detinatorii puterii, catre cei care au discursul spre stabilitate. Deci asta ar fi un element important. Iar al doilea element a tinut pur si simplu de faptul ca partidele de opozitie, sa zicem, la limita, chiar antisistem, adica USR si AUR, au avut campanii foarte slabe. Deci, cumva, prin lipsa, electoratul s-a dus in continuare spre detinatorii puterii. Inca o data, nu ma refer la PSD, ma refer la PNL! PNL a rezistat peste asteptari si asta ma face sa cred ca deschide un pic competitia pentru toamna! Pentru ca liberalii au zis: „Uite, domnule, avem un rezultat asa bun! Putem sa speram la mai mult! Deci, sa intram intr-o competitie cu PSD-ul la toamna! Nu suntem atat de slabi pe cat ne asteptam!“. Ca d-aia s-au ascuns in lista cu PSD-ul de la europarlamentare, ca sa nu se vada faptul ca electoratul Iohannis-PNL, caruia i s-a spus cat de anti-PSD e PNL-ul, simtindu-se tradat, se duce in alta parte! Ei bine, nu s-a dus atat de mult in alta parte!

Matei Udrea: Dar este o concluzie corecta trasa de cei de la PNL? Sunt atat de puternici? Acest 30% reflecta adevarul si au forta sa-l propulseze pe Ciuca in turul doi?

Alexandru Gussi: Buna intrebare! Nu cred deloc! Adica acest sentiment al lor de revenire la un partid care merge spre o treime din voturi, deci indispensabil pentru orice alta coalitie, e exagerat! Si candidatul Ciuca mi se pare in continuare un candidat slab! E adevarat ca au reusit cu Iohannis, ca era si el un candidat slab, dar sa nu uitam pe cine avea in fata! Imaginea lui Victor Ponta era o imagine profund degradata in perioada 2012-2014! Fusesera niste batalii de la suspendare, se certase pana la urma si cu Antonescu, dupa ce fusese in conflict si cu presedintele Basescu. Ponta avea mai multe tipuri de electorat care, la limita, il urau. Si atunci a putut fi mobilizat in mod exceptional sentimentul anti-PSD, dar care era incarnat de Ponta. Ciolacu inca n-a devenit un rau absolut, un diavol pe pamant, cum a fost prezentat si Dragnea, de exemplu. Adica iti trebuie un simbol negativ foarte important pentru ca electoratul anti-PSD – in mod gresit considerat de dreapta, pentru ca e foarte divers -, sa se poata uni. Acest electorat se poate uni cu adevarat fie daca are un lider puternic, fie daca are cu adevarat un adversar care incarneaza cumva toate elementele de critica pe care le putem avea pentru PSD.

„Adevarul fundamental e urmatorul: partidele sunt niste grupuri mici, inchise la centrul lor! Si nu-s interesate sa vada niste oameni care au cu adevarat o competenta, sa fie apropiati, eventual sa fie promovati“

Matei Udrea: Romania este intr-o situatie economica de-a dreptul critica. Am vazut si mesajul pe care l-a trimis din nou Comisia Europeana. Au ajuns sa ne someze sa cheltuim fondurile europene! Guvernul face imprumuturi de zeci de miliarde de euro pe an fara sa le vedem in infrastructura, adica se duc pe salarii si pe pensii. Avem cel mai mare deficit din UE, se duce iar la 7% anul acesta. Avem cea mai mare inflatie din Uniunea Europeana. In primele 4 luni din 2024 s-au inchis peste 16.000 de firme. De ce nu conteaza lucrurile astea deloc la electorat? Practic, de la criza din 2009-2012 n-am mai avut asa ceva. De ce nu se vede lucrul asta si la urne?

Alexandru Gussi: Pentru ca populatia Romaniei e totusi obisnuita cu un nivel al calitatii vietii relativ mediocru. Deci, cand sunt momente din acestea in care nu le mai creste puterea de cumparare, ba chiar scade, ea oricum ramane relativ mare fata de anii ’90 si chiar dupa aceea. Deci, cred ca aici impactul, costul social pare ca nu a fost inca destul de mare. In al doilea rand, trebuie sa vedem ca in toate tarile deficitul tinde sa creasca in an electoral dintr-un motiv foarte simplu. Populismul guvernamental e o chestie veche. Sa ne amintim, de exemplu, de cresterile incredibile de pensii si de salarii facute de guvernul Tariceanu, de exemplu, ca sa luam un liberal.

Matei Udrea: Da, dar oamenii stiu ce au urmat dupa aia! Li s-a marit in 2008 si, incepand din 2009, li s-a taiat!

Alexandru Gussi: Da, asa este! Dar li s-au marit in mai multe reprize. Si au urmat, sa zicem, curbele de sacrificiu. Dar memoria acelui moment poate ca nu e atat de pregnanta! Acesti bani, cum spuneti, se vad mai putin in infrastructura, dar se vad in pensii si salarii! Deci, chiar daca avem aceasta inflatie care, de fapt, mananca mult din crestere, in acest an se vor creste pensile si salariile. Acestea sunt promisiunile si, partial, si realitatea. Deci, nu cred ca argumentul acesta poate fi unul care sa aiba consecinte imediate. Da, pe termen mediu… Am in fata, de exemplu, una din statisticile de anul trecut ale Eurostatului, in care Romania, pe cercetare-dezvoltare, e ultima tara, cu cheltuieli de 0,47% din PIB. Tipul asta de statistici trebuie utilizat in campania electorala de cei care nu sunt la putere si trebuie sa incerce sa explice lucrurile astea! Cum a spus si dumneavoastra: da, ce ati spus e corect! Dar vi se pare ca oamenii politici, cand vin la televizor sau cand se exprima pe alte platforme, pun accentul pe asta in mod credibil si vin imediat cu niste solutii care sa spuna: „Domnule, eu voi face mai bine!“? Care sunt marii economisti care au aparut la USR si AUR, in primul rand? Dar mai avem si partidul domnului Orban, avem PMP-ul! Care sunt marii economisti sau oamenii care au credibilitate, care in ultimii 10 ani au spus acelasi lucru, sa spunem, si care au fost promovati, au scris un program si au zis: „Domnule, programul meu!“. Cum era in anii ’90, programul Cojocaru de privatizare: „Uitati, am planul Cojocaru, votati partidul asta pentru ca am planul asta de redresare a Romaniei!“. Au facut asta? Nu! La niciun nivel! Nici la nivelul superficial, de marketing… Era o impostura, dar sa zicem ca macar isi dadeau seama ca e important subiectul. Dar n-au facut nici la nivelul cel mai profund al politicilor, al mobilizarii unei parti din specialisti. Adica ideea ca in Romania sunt numai oameni care sunt total conformisti si care nu sunt capabili sa gandeasca cu capul lor lucrurile astea e falsa! Adevarul fundamental e urmatorul: partidele sunt niste grupuri mici, inchise la centrul lor! Si nu-s interesate sa vada niste oameni care au cu adevarat o competenta, sa fie apropiati, eventual sa fie promovati.

„Asta va fi foarte important: daca Elena Lasconi va fi capabila sa vina cu oameni care au o competenta! Care sa fie complementari cu stilul, cu capacitatile sale de comunicare. Deci, are o sansa daca reuseste sa construiasca un fel de federatie in spatele ei, de oameni care nu neaparat sa aiba o culoare politica, ci intr-o logica prezidentiala“

Matei Udrea: Cum vedeti dumneavoastra profilul viitorului presedinte al Romaniei?

Alexandru Gussi: Bun, daca as sti foarte bine asta, as putea da niste idei foarte bune unor partide! Dar cand vedem un profil avem doua elemente fundamentale. Avem elementul populatiei, ce vrea populatia in acest moment, si e clar ca populatia vrea stabilitate si, in acelasi timp vrea o forma de iesire din prostocratie. Adica suntem prea jos! Si din punctul asta de vedere cred ca au o mare problema candidatii principali. Dar poate ca generalul in rezerva Ciuca e interesant pentru ca are nivelul acesta de autoritate, stabilitate. Deci s-ar putea sa aiba o sansa. Care nu e chiar o sansa prin democratie, nu-mi suna bine sa avem un tip de cultura de genul asta, pentru ca nu stim cum va reactiona! Tot timpul, Ciuca a fost omul presedintelui Iohannis. Nu stim ce va face cand va fi el omul lui. Deci, sunt ingrijorat, dar din punctul de vedere al profilului, iata ca sunt niste argumente, si nu-s deloc pentru Ciolacu! Adica eu cred ca e o capcana pentru el sa mearga mai departe, sa mearga spre candidatura! Si pentru Geoana cred ca e iluzoriu, pentru ca statutul lui in momentul de fata este de om din afara, cumva. Si in Romania oamenii legati de America au un apriori pozitiv. Dar cand va fi in campania electorala si va pleca de la NATO, cand acel cordon ombilical se va taia… De aceea nici nu a demisionat inca! Deci, cand va demisiona din functia de secretar general al NATO – si cred ca o va face pentru ca spera sa fie presedinte Romaniei, adica Geoana chiar e cineva care vrea! -, nu cred ca va reusi cu adevarat sa-si pastreze o anumita popularitate, pe care aparent o are. Dar in al doilea rand e profilul nu pe care romanii l-ar vrea, ci de care Romania ar avea nevoie! Si, din pacate, e diferit! Si asta e drama Romaniei! Sigur ca toti vor stabilitate si trebuie sa fie niste oameni care sa gandeasca institutional. Dar e in mod evident nevoie de cineva care sa fie total disruptiv fata de banalitatea conformismului iohannist! Cineva care sa fie capabil sa mai puna putin si serviciile la locul lor, cineva care sa riste, cineva care sa poata sa explice pe limba lor oamenilor cam unde suntem din punct de vedere economic, din punct de vedere geopolitic. Sa explice alegerile Romaniei in fiecare zi! Pentru ca se fac alegeri importante, totul cu o opacitate absoluta! Iar profilul asta, al omului care ar trebui sa fie, din pacate nu-l prea vad! Sigur ca USR-ul, Lasconi are o mica sansa sa… Inca o data, va fi pata asta de culoare, sa spuna niste adevaruri…

Matei Udrea: E si femeie. S-ar putea sa atraga simpatia unei anumite parti a publicului, avand in vedere ca este femeie.

Alexandru Gussi: Asta e si un handicap, e si un avantaj! Deci, nu stiu daca va fi un avantaj absolut. Da, o parte din electorat va fi mai atenta, o va urmari cu mai mare atentie. Multe reflectoare vor fi pe doamna Lasconi, nu pentru ca este candidata USR-ului, ci pentru ca e ea un personaj! Dar ea ar fi trebuit sa raspunda acestui portret-robot al Romaniei care are nevoie de tipul asta de om. Da, partial raspunde, dar deocamdata nu ma convinge la nivelul unei competente, cum sa va spun, nu neaparat al unei competente imediate, dar sa vad cu ce oameni vine! Adica asta va fi foarte important: daca va fi capabila sa vina cu 1-2-3-5 oameni de care sa stii ca exista. Deci, nu oameni in spatele ei, ci care sa asume sustinerea ei si care sa vina din locuri… Nu stiu, daca sunt din USR, n-am auzit de ei sau n-au fost destul de publici. Sa fie din alte locuri!

Matei Udrea: Din societatea civila?

Alexandru Gussi: Da, dar nici n-am vrut sa folosesc acest termen, pentru ca, din pacate, a fost atat de utilizat politic ca s-a demonetizat. Dar, din punct de vedere tehnic, da! N-as zice societatea civila, ci pur si simplu dintre oamenii care au o competenta! Care sa fie complementari cu stilul, cu capacitatile de comunicare ale doamnei Lasconi. Deci, daca reuseste sa construiasca un fel de federatie in spatele ei, de oameni care nu neaparat sa aiba o culoare politica, ci intr-o logica prezidentiala, e o sansa! Inca o data, extrem de mica din cauza rezultatului si performantelor in general politice ale USR-ului din ultimii 4 ani. Dar ar fi un candidat interesant!

„Institutiile par ca vor si pot sa produca o forma de continuitate si il vor sustine pe generalul in rezerva Ciuca. Si tocmai pentru ca o fac cateodata vizibil, asta poate crea o reactie de iritare“

Matei Udrea: Ultima intrebare. Domnule Gussi, sunt convins ca v-ati gandit deja la chestiunea asta: cu ce scor credeti ca se va intra in turul doi la alegerile prezidentiale? Avem foarte multi candidati care pleaca de la un anumit rezervor sigur de voturi. George Simion are un 15% al lui. Daca intra cineva de la USR, de asemenea, o sa fie o anumita categorie de public care o sa-l voteze. Avem PSD-ul care se va alinia in spatele lui Ciolacu, avem PNL-ul care se va alinia in spatele lui lui Ciuca. Va fi si Geoana, care va atrage o anumita categorie de electorat care vrea un independent…

Alexandru Gussi: Da, m-am gandit si m-am gandit la o comparatie cu o situatie, cum spuneti, de faramitare, care corespunde si acestor bule de pe Facebook. Pentru ca n-avem o medie clara, lumea e pe Facebook si atunci avem niste bune si e faramitare. O faramitare din alte motive, intr-un context mult mai democratic, in Franta, la alegerile prezidentiale din 2002, de exemplu, a dus la un prag sub 20% de intrare in turul doi. Eu as spune ca e foarte greu ca un candidat PSD sa fie sub 20%. In principiu, va fi unul peste 20%, dar nu neaparat foarte mult peste acest scor. Asadar, vom avea in turul doi candidatul sustinut de PSD si un candidat sub 20%. Undeva, intre 15% si 20%, zona in care vor fi mai multi candidati. Dar cea mai mare probabilitate in acest scenariu este ca George Simion sa fie in turul doi!

Matei Udrea: Interesant!

Alexandru Gussi: Pentru ca eu cred ca PNL-ul, daca ramane la guvernare, totusi se va mai eroda! USR-ul, presupunand ca isi revine, mai ia ceva din electoratul non-PSD. Turul unu nu pare un tur decisiv. La nivelul surprizei, surpriza ar fi ca Ciolacu sa cada cu adevarat mult sub scorul PSD, dar e putin probabil. Si a doua surpriza ar fi ca Ciuca sa-si gaseasca cu adevarat un electorat. Pentru ca in momentul de fata eu am spus ca raspunde unei asteptari generale, dar care va fi exact electoratul PNL-Ciuca? Nu cred ca profilul votantului PNL-ist se potriveste perfect cu acest domn care a intrat tarziu in partid, care este foarte legat de Iohannis. PNL-ul are nevoie sa dea pagina Iohannis si electoratul, multi din liderii PNL, sunt in aceasta logica: sa intoarca pagina Iohannis.

Matei Udrea: Iar electoratul liberal nu este, sau n-ar trebui sa fie, recrutat din institutiile de forta. Prin definitie, liberalul n-are legatura cu armata, politia, jandarmii. E aceasta bizarerie, un general care conduce un partid liberal. Aici vorbim de electorat, nu vorbim neaparat de conducere.

Alexandru Gussi: Da, dar institutiile e clar ca, deocamdata, par foarte diferite de institutiile din 2014, care de mult il parasisera pe presedintele in functie, Basescu. Aici, institutiile par ca vor si pot sa produca o forma de continuitate si il vor sustine pe generalul in rezerva Ciuca. Si tocmai pentru ca o fac cateodata vizibil, asta poate crea o reactie de…

Matei Udrea: Iritare!

Alexandru Gussi: Da, da, da! PNL-ul tot spera in turul doi sa bata PSD-ul fara probleme, pentru ca va avea acest val anti-PSD in turul doi! Dar s-ar putea sa piarda valul din turul unu! Deci, cumva, cred ca Simion are sansa lui in aceasta ecuatie. Desi e un candidat prost! Adica el nu raspunde niciunuia din elementele pe care le-am spus. Nici portretului pe care-l asteapta oamenii – nu pare legat de stabilitate – si nici nu are un program predictibil, cu niste oameni care sa vina in jurul lui, care sa aiba o capacitate de expertiza.

Matei Udrea: Deci, e ceva conjunctural, practic.

Alexandru Gussi: Poate! Dintr-o conjunctura, in 2002, in Franta a intrat in turul Jean-Marie Le Pen (liderul extremei drepte – n. red.). Deci, a reusit sa intre. De ce? Pentru ca atunci era prim-ministru Lionel Jospin, care a pierdut foarte multa sustinere de la multe alte partide din stanga care au candidat. Deci, ca sa termin raspunsul: da, pentru locul 2, mai ales, cred ca pentru prezidentiale va fi o lupta semnificativa. Iar strategia unor partide de a incuraja candidati de mana a treia, numai ca sa strice electoratul celorlalti, va fi si ea decisiva! Daca vor reusi sa gaseasca candidati de genul asta care sa ia cate 3-4%, aia vor fi decisivi! Pentru ca diferenta va fi extrem de mica. Si cine are capacitatea asta cea mai mare? As zice ca cei legati de institutiile statului! Deci, PNL-ul il vad intr-o strategie din aceasta machiavelica, in care sa incurajeze niste candidati fara nicio sansa, dar care sa ia din voturile candidatului USR, din voturile candidatului AUR. Si atunci Ciuca, chiar cu un scor mediocru, sa intre in turul doi. Cred ca asta e scenariul pe care il spera ei in momentul de fata.

Matei Udrea: Va multumesc foarte mult!

Alexandru Gussi: Si eu multumesc!