INTERVIU Claudiu Nasui, fost ministru al Economiei: „Ciolacu incearca sa faca pe smecherul. Romania nu aloca 2% pentru Aparare, aloca 2% pentru Ministerul Apararii”
Daca ar fi sa ne luam dupa declaratiile triumfaliste pe care Marcel Ciolacu le face aproape seara de seara din studiourile televiziunilor partenere, romanii o duc mai bine ca niciodata, iar Romania se inalta in zbor, spre culmile liberal-pesedismului triumfator. Realitatea pare insa sa-l contrazica pe distinsul domn premier, iar acest lucru ne-a fost confirmat si de un om care, ca sa-i parafrazam pe comentatorii sportivi, „stie cu cifrele” – fostul ministru al Economiei, Claudiu Nasui.
Guvernul Ciolacu se angajeaza sa aloce pentru Aparare 2,5% din PIB, dar pe urma face rectificari bugetare si redirectioneaza banii catre alte domenii, astfel incat la armata mai ajung doar 1,6% din PIB si cei mai multi bani se duc pe pensii si salarii, nu pe investitii. E smecher Ciolacu, ii face pe aia de la NATO din vorbe?
El incearca doar sa faca pe smecherul. Romania nu aloca 2% pentru Aparare, aloca 2% pentru Ministerul Apararii. Problema este ca acesta face multe alte lucruri, in afara de aparare. De fapt doar aproximativ doua treimi din cheltuielile sale merg spre aparare, iar o treime reprezinta alte cheltuieli – marea majoritate a acestora mergand spre pensiile speciale. Este un lucru pe care l-am subliniat inca din 2017: pensiile speciale nu vor apara Romania de vreun agresor extern, ca sa fie foarte clar. Ele sunt o cheltuiala pe care statul roman alege sa o faca, dar nu cheltuiala pe care trebuie sa o faca pentru aparare. Pentru aparare sunt necesare cheltuieli referitoare la armament, inzestrare si antrenament. Iar Romania s-ar putea sa aiba probleme mari la toate aceste capitole, fiindca si daca ai echipamente bune, mai trebuie sa le si folosesti in mod judicios, pentru ca ele sa aiba un impact maxim – si vedem asta in razboiul din Ucraina. Deci raspunsul pe scurt este ca Romania nu aloca banii aceia, Ciolacu crede ca este smecher. Ce-a facut guvernul Romaniei in ultimii ani a fost sa aloce bani pentru aparare, in buget, dar apoi sa taie din ei masiv, prin mecanismul Fondului de Rezerva, ca sa-i poata distribui ulterior si in alte parti. Exact asta s-a intamplat si anul trecut, cand a taiat 7 miliarde de lei de la inzestrarea armatei si i-a dus la alte cheltuieli ale guvernului, printre care, evident, si pensiile speciale din alte parti. Si asta in timp ce ne mintea ca vrea stabilitate, ca trebuie sa ne unim impotriva razboiului de la granita si asa mai departe.
Polonia, statele baltice si Cehia s-au inarmat masiv in ultimul an. In cazul unui razboi, este clar ca Romania de azi se afla in situatia Romaniei din 1916: prost inarmata, prost condusa si, foarte probabil, usor de cucerit. Cei care ne conduc nu vad aceste lucruri sau pur si simplu nu ii intereseaza, mizand pe faptul ca, asa cum au pacalit UE si NATO, cumva o sa-i pacaleasca si pe rusi?
Teama mea este ca guvernantii incearca, de fapt, sa ne pacaleasca pe noi. Fiindca pe rusi, daca ajung, Doamne fereste, la granita Romaniei, nu-i mai pacaleste nimeni, aia intra, pe modelul Ucraina. Problema este asadar ca guvernantii ne spun ca avem de toate, sa stam linistiti, in timp ce, de fapt, in spate e un dezastru intreg – cum a fost si la Colectiv si cum a fost practic la aproape orice fel de dezastru intamplat in Romania. Polonia aloca, procentual, cei mai multi bani din PIB pentru aparare – aproape 4% conform ultimului raport NATO. Pentru comparatie, chiar si Statele Unite aloca mai putin, procentual, repet – 3,2%. Nimeni nu spune sa alocam sumele uriase alocate de americani, dar ar fi bine ca macar procentual sa stam bine, spre a arata dorinta de a ne apara. Si asta va fi o problema la NATO, indiferent daca iese presedinte Biden sau Trump. Totusi, statele europene trebuie sa-si finanteze apararea, nu putem sa ne bazam la nesfarsit pe ideea ca „ne apara americanii”. Americanii ne apara, dar trebuie si noi sa platim, nu putem sa avem ceea ce se numeste „dividend de pace” si sa ne asteptam ca aceia de pe celalalt tarm al Atlanticului sa ne finanteze apararea. Trebuie sa depindem de noi, nu de altii. Polonia a inteles acest lucru, Cehia si statele baltice au inteles, de asemenea, si sunt deasupra mediei NATO ca investitii in aparare, din pacate Romania nu l-a inteles si asta este un lucru grav. Eu sunt un critic masiv al cresterii cheltuielilor statului, dar cand vine vorba de aparare trebuie sa dam bani, pentru ca daca se intampla un lucru oribil si Ucraina pierde razboiul, iar Rusia ajunge la granitele noastre, o sa ne para rau. Pentru ca apoi poti da si un PIB intreg pe aparare – o armata nu se construieste de azi pe maine.
Desi guvernul se lauda ca va construi spitale regionale, deocamdata planurile sunt doar pe hartie, ca pe timpul lui Dragnea, iar concret nu s-a decis nimic. In schimb s-au alocat deja sute de milioane de euro pentru construirea de stadioane. De ce aceasta preferinta? Se gandeste Ciolacu ca nu toti romanii sunt bolnavi, dar toti romanii se pricep la fotbal, deci il vor vota mai multi decat daca ar construi spitale?
Aici este vorba, cred, de partea nevazuta a politicii. Haideti sa ne uitam unde au firme si unde au companii oamenii din jurul PNL si al PSD. S-ar putea ca ei sa fie mai pregatiti sa construiasca un stadion, care nu are gradul de complexitate pe care il implica ridicarea unui spital. Si atunci ei sa vrea sa ia mai degraba banii aceia printr-un stadion decat printr-un spital. Dar problema sistemului de sanatate din Romania nu se rezolva prin cladiri noi. Sistemul de sanatate din Romania are o problema sistemica, legata de monopolul CNAS, de stimulentele pe care le ofera medicilor, asistentelor, personalului medicale, de felul cum pacientul este tratat. Niciunul dintre lucrurile acestea nu va fi rezolvat cu cladiri noi. Nu zic ca n-ar trebui facute spitale noi, dimpotriva, ar trebui facute, dar sa nu ne imaginam ca spitalele noi vor imbunatati calitatea actului medical. O pot imbunatati doar niste reforme reale in sanatate, care inseamna in mod concret demonopolizarea CNAS: sa aiba voie fiecare roman sa-si duca o parte din cotizatie catre un asigurator pe care il alege singur, deci sa existe concurenta. Abia atunci vom avea si spitale, nu neaparat de stat, ci si private, dar care sa fie accesibile pentru toata lumea si sa fie de calitate.
Am fost si pe luna februarie campionii inflatiei in Uniunea Europeana. Doar ca, spre deosebire de lunile precedente, stirea asta a trecut aproape neobservata la televiziuni. Care ar fi in opinia dumneavoastra motivul pentru care ocolesc principalele mijloace de informare un subiect atat de important?
Ma bucur ca puneti aceasta intrebare. Am zis inca de anii trecuti ca nu se poate sa ai un deficit foarte mare si sa nu ai si inflatie. Atunci cand guvernul face deficit pompeaza bani in economie si cine zice mai multi bani pe mai putine bunuri si servicii zice inflatie, zice cresterea preturilor, zice scumpiri si zice saracire – caci asta inseamna inflatie: fiecare leu pe care romanii il au in buzunar valoreaza din ce in ce mai putin si poate cumpara tot mai putine bunuri si servicii cu el. In momentul cand am spus lucrurile acestea am fost ignorat, dar acum lumea a inceput sa inteleaga. Si va mai spun un lucru, despre care se va vorbi peste o luna, insa eu vi-l dezvalui de pe acum: deficitul pe luna martie va fi de 2,5%. In Ministerul Finantelor domneste deja o panica generalizata, fiindca este practic o dublare a deficitului de anul trecut, in conditiile in care deficitul pe acest an ar fi trebuit, de fapt, sa scada. Deci dupa trei luni de zile, dupa primul trimestru al anului, avem o executie bugetara dezastruoasa si asta inseamna si mai multa inflatie, o crestere si mai mare a preturilor. Dar domnului Ciolacu si guvernului sau pur si simplu nu le pasa de deficit si de inflatie, fiindca vor da vina pe privati, pe magazine, pe oricine altcineva decat pe ei. Si asta este, de fapt, tactica electorala pentru 2024: sa explodeze inflatia, sa pompeze guvernul bani in economie, sa spuna ca ei au facut si au dat, dar de fapt sa saraceasca populatia.
Guvernul Ciolacu vrea sa oblige lanturile de supermarketuri sa inchida devreme sambata sau duminica, aparent pentru a incuraja micile magazine romanesti. E o masura buna, avem un premier patriot?
Daca ar fi patriot, ar vrea ce este mai bine pentru Romania, nu neaparat pentru micii comercianti. Daca ar vrea sa ii ajute pe micii comercianti ar putea sa o faca nu dand in cap concurentei lor, ci prin facilitati fiscale, prin reducerea impozitarii, prin reducerea birocratiei, pentru ca ei sa functioneze mai usor. Asa ar ajuta si micii comercianti, si intreaga economie romaneasca, nu punand bete in roate concurentei. Pentru ca pana la urma micile magazine, daca sunt eficiente, vor rezista pe piata, dar aici este important sa fie lasat consumatorul sa aleaga de unde isi face cumparaturile. Doar asa vom putea avea o societate mai dezvoltata, daca avem concurenta, nu daca ne zice politicianul unde avem voie si unde nu avem voie sa cumparam.
Datele releva ca in primele luni ale anului am avut un deficit bugetar aproape dublu fata de aceeasi perioada din 2023, iar UE ne avertizeaza ca pana la finalul anului deficitul va atinge 7%. De unde credeti ca o sa ia guvernul banii ca sa acopere gaura?
Banii ii ia din inflatie. Guvernul se indatoreaza, iar Banca Nationala tipareste bani. Daca va uitati la masa monetara, vedeti ca practic aceasta s-a dublat – fata de perioada anterioara pandemiei, astazi avem de doua ori mai multi lei in circulatie. Deci ne confruntam cu un proces lent de taxare prin inflatie. Oamenii se intreaba: dar o sa mai fie bani de pensii? Da, bani de pensii o sa fie, doar ca acei bani n-o sa mai aiba aceeasi valoare. Intrebarea nu este daca avem bani, ci daca avem resurse sa-i sustinem. Iar in momentul in care ai deficit inseamna ca nu ai bani si deficitele colosale pe care le inregistreaza guvernul Romaniei inseamna ca nu avem foarte multi bani si atunci fie cresti taxele, fie tai cheltuielile. Sa cresti taxele inseamna sa-ti sabotezi economia, sa-i tai craca de sub picioare, sa tai cheltuielile ar fi mana cereasca, dar asta ar insemna sa superi mafia de partid.
In ultimele luni, DNA nu a mai arestat niciun corupt, dar a inceput sa cerceteze primarii USR pentru tot felul de acuzatii minore. A devenit DNA dintr-un instrument de groaza caruia tremurau cei mai mari corupti de la putere maciuca prin care coalitia PSD-PNL vrea sa sperie opozitia?
Inca am incredere in DNA si in institutiile anti-coruptie. Asta nu inseamna ca unii procurori, cum este domnul Voineag, nu au inceput sa fie folositi politic de catre PSD si PNL pentru a-si rezolva problemele. Si zic asta in speta domnului Voineag, pentru ca dansul a blocat ancheta plagiatului domnului Ciuca la doctorat, incepand practic o investigatie pe fapte care au fost prescrise numai pentru a bloca ancheta CNATDCU. Practic sunt niste lucruri absolut clare pe care le-au facut oamenii acestia si dupa ce au ajutat politicieni au fost si promovati de catre acei politicieni in functii importante in stat, de unde fac dosare opozitiei pentru tot felul de mizilicuri. Repet insa, nu as arunca anatema asupra tuturor procurorilor si a intregii institutii.
Ieri, Mihai Tudose a declarat ca „strategia este ca PSD si PNL sa guverneze impreuna si in urmatorii zece ani”, explicatia fiind, evident, „nevoia de stabilitate”. Cum comentati aceasta afirmatie? Ne intoarcem la dictatura partidului unic, deghizat acum in doua partide?
Da, si Ceausescu a avut stabilitate, nu-i asa? Depinde insa ce vrei sa faci cu acea stabilitate. Daca este o stabilitate in care vrei sa reduci cheltuielile statului, in care vrei sa debirocratizezi, sa tai taxele de munca, foarte mari in Romania, de ce nu? Problema este ca oamenii acestia ne propun o stabilitate pentru praduirea banului public, pentru jaful public care se intampla deja prin programe ca PNDL 3, Anghel Saligny, schemele acestea de ajutor de stat pe care le tot propun si de pe urma carora tot ei si apropiatii lor iau banii. Pana la urma, stabilitate pentru ce? In momentul de fata este o stabilitate negativa, de care nu avem nevoie, si as prefera sa fie o alternanta la guvernare tocmai ca sa nu fim condamnati noi, romanii, nu ei, sa avem un stat care tot creste, care e tot mai scump, care ne apasa tot mai tare prin taxe si impozite, si o Romanie care moare lent. Eram 22 de milioane in 1995, acum mai suntem 19 milioane in Romania. Daca vrem sa oprim acest trend descrescator, trebuie sa schimbam ceva, iar acel ceva este in economie.
