INTERVIU Generalul de flotila aeriana Adrian Duta: „Tehnicile de bruiaj folosite de rusi in Dobrogea si Moldova cresc riscul de accidente aviatice, punand in pericol siguranta zborurilor comerciale”
In urma cu cateva zile, facea valuri in presa romaneasca stirea ca Rusia ar fi declansat un razboi electronic nu doar in partea de nord a continentului, vizand in special Polonia si statele baltice, ci si in sud, afectata fiind, aici, Romania. Aceasta stire era concluzia unui raport publicat de Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienta, o structura de expertiza cu sediul la Bucuresti, care opereaza in sprijinul NATO, al Uniunii Europene si al partenerilor internationali. Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienta este o structura aflata in subordinea Ministerului Afacerilor Externe. Dornici sa le oferim cititorilor nostri mai multe informatii despre aceasta situatie ingrijoratoare, ne-am adresat unuia dintre specialistii care au participat la redactarea raportului, domnul general de flotila aeriana Adrian Duta.
Domnule general, ati supervizat recent un raport publicat de Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienta, referitor la atacurile electromagnetice ale Federatiei Ruse in spatiul aerian romanesc. Puteti dezvalui, pe scurt, pentru cititorii nosti ce contine acest raport?
Raportul elaborat de expertii Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienta abordeaza urmatoarele teme: perturbarile GPS in Dobrogea si Moldova, motivatia Federatiei Ruse in actiunile de interferenta, impactul asupra aviatiei civile si militare, masuri de rezilienta, implicatiile sociale si geopolitice. Raportul incearca sa ofere o imagine clara asupra riscurilor si provocarilor generate de actiunile de razboi electronic utilizate de Fortele Armate ale Federatiei Ruse si subliniaza importanta masurilor de protectie si a cooperarii internationale pentru a asigura siguranta si stabilitatea in regiune.
Raportul confirma ca in lunile aprilie si mai 2024, Romania s-a confruntat cu perturbari semnificative ale semnalului GPS, in special in regiunile Dobrogea si Moldova. Aceste interferente au fost cauzate de actiunile de razboi electronic derulate de Fortele armate ruse in regiunea Marii Negre si au afectat navigatia aeriana si maritima, punand in pericol siguranta zborurilor si a navelor comerciale.
Federatia Rusa foloseste aceste tehnici pentru protectia trupelor proprii si a infrastructurii strategice, pentru a testa capacitatile defensive ale NATO si pentru a intimida statele membre. Bruiajul si, mai ales, spoofing-ul (falsificarea semnalelor GPS pentru introducerea unor coordonate eronate in sistemele de navigatie prin satelit) sunt utilizate pentru a crea confuzie si a submina increderea in sistemele de navigatie occidentale.
Desi sistemele de navigatie ale aeronavelor militare nu au fost afectate, aviatia civila a raportat interferente frecvente, ceea ce a condus la riscuri crescute de accidente si la necesitatea utilizarii unor sisteme de navigatie alternative. Aeroporturile din Dobrogea si Moldova au fost cele mai afectate, raportand in mod frecvent semnale GPS slabe sau inexistente.
Raportul subliniaza necesitatea implementarii unor masuri preventive si reactive pentru a proteja infrastructura critica. Aceste masuri includ utilizarea sistemelor de navigatie alternative, dezvoltarea de contramasuri electronice si intensificarea cooperarii internationale pentru a combate astfel de atacuri. Fortele Aeriene romane utilizeaza deja sisteme de navigatie avansate pentru a asigura rezilienta in fata atacurilor electromagnetice.
In afara efectelor de natura militara, atacurile de razboi electronic ale Federatiei Ruse au implicatii majore si la nivel social, afectand siguranta zborurilor si a navigatiei maritime, cat si la nivel geopolitic, tensionand relatiile dintre Federatia Rusa si statele occidentale. Aceste actiuni sunt considerate acte ostile si pot genera sanctiuni si masuri de contracarare din partea comunitatii internationale.
Luna trecuta, si autoritatile din Polonia si cele din statele baltice au raportat caderi bruste ale semnalului GPS, produse in contextul activarii sistemelor rusesti de razboi electronic din regiunea Kaliningrad, iar ceva similar s-a intamplat si la noi. Ce urmaresc rusii prin aceste sicane, vor sa ne testeze sau doar sa ne sperie?
Da, in lunile aprilie si mai 2024, Romania a inregistrat perturbari similare ale semnalului GPS, in special in partea de Est si de Sud-Est a tarii. Aceste interferente, cel mai probabil cauzate de activitatea sistemelor de razboi electronic rusesti din zona Marii Negre, au afectat navigatia aeriana si maritima, generand riscuri considerabile pentru siguranta zborurilor si a navelor comerciale.
Dar aceste actiuni de razboi electronic sunt raportate de mult timp; documentatia arata ca astfel de perturbari sunt frecvente in proximitatea regiunilor de conflict si a zonelor unde Federatia Rusa isi desfasoara exercitiile militare. Ele s-au intensificat odata cu declansarea razboiului din Ucraina, cand Federatia Rusa a inceput sa foloseasca pe scara larga echipamente specializate pentru bruiaj sau spoofing GPS, afectand nu numai structurile combatante, ci si statele vecine.
Atat la granita dintre Belarus si Ucraina, in Estul Romaniei sau la frontiera dintre Finlanda si Federatia Rusa exista perioade cand bruiajul sau spoofingul fac imposibila utilizarea sistemelor de navigatie prin satelit (GNSS).
Unul dintre cele mai complexe atacuri asupra semnalului GPS a avut loc in perioada 25-26 decembrie 2023, cand zone intinse din nordul Poloniei, sudul Suediei si statele baltice nu au mai avut acces la semnalul GPS. Interferentele au cauzat probleme de navigatie atat vehiculelor terestre, navelor maritime, cat si aeronavelor, care au trebuit sa utilizeze sistemele alternative de la bord.
Un fenomen similar a avut loc si in Finlanda in ajunul Anului Nou si in Polonia in luna ianuarie 2024. Pentru aceste fenomene, statele afectate banuiesc Federatia Rusa, sursa probabila a bruiajului GPS fiind considerata o baza aeriana dezafectata din regiunea Smolensk.
Federatia Rusa detine un avantaj considerabil in domeniul razboiului elecronic deoarece, incepand cu anul 2008, in urma conflictului din Georgia, a investit masiv in acest domeniu.
Potrivit institutului britanic Royal United Services Institute (RUSI), odata cu intensificarea utilizarii dronelor, fortele ruse au instalat in apropierea limitei dinaintea apararii (LDA), care se intinde pe un front de circa 1500 km, cate un sistem de razboi electronic la fiecare 10-15 km. Instalate in adancimea dispozitivului, la aproximativ 6-7 km de LDA, complexele de razboi electronic sunt destinate neutralizarii dronelor ucrainene sau interceptarii si decriptarii comunicatiilor militarilor ucraineni din zona liniei frontului.
Cu ajutorul acestor echipamente, Federatia Rusa incearca sa bruieze si sa neutralizeze sistemul de navigatie GPS al dronelor, legatura de comanda-control/comunicatie dintre operator si drona sau semnalul video transmis de drona catre statia de la sol. De asemenea, bruiajul GPS afecteaza intr-o oarecare masura sistemul de dirijare al unor munitii inteligente de provenienta occidentala, insa afecteaza in foarte mare masura sistemele civile de navigatie aeriana sau maritima.
Fiindca ati facut trimitere la drone, as vrea sa va intreb: desi exista legislatie in acest sens, de ce nu au fost dronele rusesti doborate de apararea antiaeriana imediat ce s-a semnalat incalcarea spatiului aerian national? Este necesara aprobarea aliatilor din NATO in asemenea circumstante sau decizia apartine in totalitate autoritatilor noastre?
Decizia de a dobori dronele care incalca spatiul aerian national apartine in totalitate autoritatilor romane. Romania are capacitatea si dreptul suveran de a-si apara spatiul aerian in conformitate cu legislatia internationala si nationala.
Insa, detectarea unor tinte aeriene de dimensiuni mici, precum dronele, care zboara la inaltimi mici este o sarcina dificila si pentru cele mai avansate sisteme de supraveghere radar. In acest sens, putem estima ca aceste drone au fost descoperite accidental numai dupa ce au cazut pe sol, nefiind detectate pe timpul zborului. Mai mult, angajarea unor astfel de tinte aeriene nu beneficiaza inca de un cadru legal adecvat si cuprinzator in Romania.
In situatii complexe pot exista si unele considerente operationale si strategice care necesita consultarea cu aliatii din NATO pentru a asigura un raspuns coordonat si pentru a evita escaladarea conflictului. In cazul in care atacurile cu drone sunt percepute ca parte a unui scenariu mai amplu de securitate, colaborarea cu partenerii NATO poate deveni esentiala.
Din cunostintele pe care le aveti, in timpul Revolutiei din 1989 s-au folosit tactici specifice razboiului electronic – si, daca da, ar fi putut fi tot rusii implicati?
Cu toate ca au existat numeroase raportari privind bruiajul sau interferentele in sistemele de comunicatii pe timpul Revolutiei din 1989, nu exista dovezi concrete care sa sugereze utilizarea pe scara larga a tacticilor specifice razboiului electronic de catre forte straine.
Totusi, este cunoscut faptul ca regimul comunist din Romania avea acces la anumite capacitati de bruiaj si de monitorizare a comunicatiilor. Insa, implicarea directa a fortelor ruse in utilizarea tacticilor de razboi electronic in timpul acelor evenimente ramane speculativa, nefiind confirmata de surse oficiale.
Multi romani inca viseaza cu ochii deschisi la „laserele cu care i-a speriat Ceausescu pe rusi”. Dar, la modul cel mai serios vorbind, daca trupele rusesti ar trece granita Romaniei, am avea forte suficient de solide pentru a le opri?
Cu toate ca Strategia Nationala de Aparare a Tarii 2020-2024 si Conceptul Strategic al NATO adoptat pe timpul Summit-ului de la Madrid, din 2022, considera Federatia Rusa principala amenintare de securitate la adresa Aliantei, scenariul unui atac al Federatiei Ruse la adresa Romaniei este foarte putin probabil in contextul in care tara noastra, in calitate de membru NATO, beneficiaza de cele mai puternice garantii de securitate din istorie.
Totusi, intr-o situatie ipotetica a unei incursiuni rusesti, Fortele Armate ale Romaniei ar fi intr-adevar supuse unei provocari considerabile. In acest caz, Romania poate invoca aplicarea prevederilor articolului 5 al Tratatului Atlanticului de Nord (Washington, 4 aprilie 1949), ceea ce inseamna ca orice agresiune impotriva Romaniei ar atrage un raspuns colectiv din partea aliantei.
Articolul 5 prevede ca „partile convin ca un atac armat impotriva uneia sau mai multora dintre ele, in Europa sau in America de Nord, va fi considerat un atac impotriva tuturor si, in consecinta, sunt de acord ca, daca are loc un asemenea atac armat, fiecare dintre ele, in exercitarea dreptului la auto-aparare individuala sau colectiva, recunoscut prin Articolul 51 din Carta Natiunilor Unite, va sprijini Partea sau Partile atacate prin efectuarea imediata, individual sau de comun acord cu celelalte Parti, a oricarei actiuni pe care o considera necesara, inclusiv folosirea fortei armate, pentru restabilirea si mentinerea securitatii zonei nord-atlantice.”
In plus, Romania a facut progrese semnificative in modernizarea fortelor sale armate si in consolidarea capacitatilor defensive, inclusiv prin achizitia de sisteme avansate de aparare antiaeriana si anti-racheta. Armata Romana a parcurs un amplu proces de reforma si si-a consolidat capabilitatile militare de aparare, precum si interoperativitatea si compatibilitatea cu celelalte armate NATO, continuand sa investeasca masiv in achizitia de echipamente militare performante si consolidarea capacitatii de aparare.
Capacitatea de a contracara o incursiune militara ostila depinde insa de factori multipli, inclusiv coordonarea eficienta cu aliatii si utilizarea strategica a resurselor disponibile.
Domnule general, va multumim pentru amabilitatea acordarii acestui interviu.
Cine este generalul Adrian Duta
Generalul Adrian Duta este vicepresedinte al Centrului Euro-Atlantic de Rezilienta, avand rang de subsecretar de stat in cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Romaniei. A detinut diverse functii in cadrul Ministerului Apararii Nationale, fiind ofiter in retragere cu gradul de general de flotila aeriana, calificat ca pilot al Fortelor Aeriene pe Mig-21 LanceR si C-27 Spartan si ofiter de informatii ale apararii.
De asemenea, a fost atasat al apararii in Republica Elena, Republica Cipru si Republica Portugheza, precum si sef al Departamentului de Informatii, Supraveghere, Recunoastere si sef al Departamentului Managementul Informatiilor de Aparare din cadrul Ministerului Apararii Nationale.
Este activ in comunitatea academica, fiind lector invitat la Universitatea Nationala de Aparare, precum si la Colegiul European de Securitate si Aparare si la Centrul European George C. Marshall pentru Studii de Securitate.
Adrian Duta este absolvent al Scolii Militare de Aviatie „Aurel Vlaicu” si al Universitatii de Studii Economice din Bucuresti, cu un masterat in economie si afaceri internationale, si a obtinut o diploma postuniversitara in leadership strategic si managementul informatiilor de la Universitatea Nationala de Aparare.
A absolvit Colegiul National de Aparare si multiple cursuri de relatii internationale, aparare si securitate la scoli de renume din strainatate. Pentru activitatea sa, a fost distins cu Medalia „Crucea Sfantul Gheorghe’ – clasa I” in 2018 de catre seful apararii portugheze, precum si cu alte distinctii si medalii NATO si nationale.
