INTERVIU. Generalul cu 4 stele Stefan Danila: „Ar trebui sa ne securizam porturile si zona economica exclusiva. Cu cine? Cu turcii, care pot sa asigure securitatea de la stramtori pana aici”

„Sa vad ce pot sa-ti spun”, ii zice generalul Stefan Danila jurnalistului inca din start. Este 9 dimineata, ne asteapta o noua zi torida de august si parcarea din Mallul de la Baneasa e aproape goala – nici macar la Starbucks nu e deschis. Gasim totusi o terasa cu muzica in surdina si clienti la fel de matinali.

Interlocutorul este nu doar punctual, dar si fresh. Stefan Danila e un superstar al Armatei romane, dar nimic nu lasa sa se intrevada asta. General cu 4 stele, fost pilot pe MiG-21 Lancer si aeronava Hercules C-130, primul aviator devenit comandant al Armatei romane – are alura colegilor sai din armatele occidentale pe care-i vedem vorbind la CNN. Un om normal, caruia functiile, gradul si statutul social nu i s-au urcat la cap.

Vor urma doua ore si jumatate de dialog la terasa din Baneasa, intrerupt de vuietul avioanelor F-16 care se pregatesc pentru show-ul aviatic BIAS 2023, de a doua zi. Pana la urma, in ciuda avertismentului de la inceput, generalul Danila raspunde la toate intrebarile, desi uneori e evident ca ar vrea sa spuna mai mult decat o face.

Seful Statului Major General al Armatei romane in perioada 2011-2015 evita cuvintele tari si se stapaneste destul de bine, dar ideile pe care le exprima la adresa conducerii politice a Romaniei si a politicii externe sunt incisive ca niste bisturie.

Cititi mai jos a doua parte a interviului acordat aktual24.ro de fostul comandant al Armatei romane, in care generalul cu 4 stele Stefan Danila, fost pilot pe avion de vanatoare, vorbeste despre multe alte subiecte foarte interesante:

– cum a avertizat NATO in 2013 ca urmeaza un act de agresiune al Rusiei in Ucraina fara sa fie crezut de partenerii occidentali,
– motivele achizitionarii de F-16 si utilitatea celor doua escadrile de F-35 care vor fi cumparate de Romania pana in 2030,
– majoritatea militarilor in rezerva sunt azi pro-Putin si pro-Rusia, atrasi in aceasta sfera inca din timpul pandemiei printr-o campanie foarte bine tintita de manipulare, cu mesaje deosebit de eficiente lansate chiar de Putin,
– ce-ar trebui sa stie suveranistii care cer iesirea Romaniei din UE si NATO,
– situatia critica in care s-a aflat Romania in perioada 1991-2002, in afara oricarei aliante si lipsita de accesul la tehnica de lupta occidentala,
– ce fi facut daca ar fi fost sef al Statului Major General in iunie 1940, cand la Bucuresti a sosit ultimatumul sovietic privind cedarea Basarabiei si a Bucovinei de Nord.

„Trebuie sa nu consolidam ostilitatea cu Ucraina. Romania se poate izola singura. Trebuie sa evitam izolarea. La nivel inalt au fost momente critice, mai ales atunci cand presedintele a anulat vizita la Kiev”

Domnule general Stefan Danila, mai e de actualitate acest tip de de abordare, „vecinii mei n-au voie sa intre in aliante cu tari care nu sunt agreate de mine”? E o intrebare care ne-ar putea viza. Presupunand ca Ucraina cade sau ar fi cazut imediat, noi am fi ajuns granita cu Rusia si stat-tampon. Urma sa ne ceara noua iesirea din NATO.

Noi am vrea sa spunem ca nu, dar realitatea ne demonstreaza ca lucrurile nu stau asa cum ne-am inchipuit noi. Si lucrurile astea sunt evidente de la accederea in NATO a primelor state din estul Europei, pentru ca extinderea NATO a fost posibila doar dupa o negociere intre NATO si Rusia, realizarea Consiliului NATO – Rusia a fost tocmai in aceasta idee, de a avea acceptul Rusiei. Rusia, ca vecina a statelor din estul Europei, si-a dat acordul pentru extinderea NATO, dar a stabilit niste limite.

Exista vreun acord scris pe tema asta? S-au facut niste intelegeri oficiale privind limitele puse de Rusia si acceptul NATO? Sau au fost doar discutii?

Nu stiu daca exista acorduri scrise, dar stim ca au fost negocieri foarte dure in momentul in care s-a pus problema intrarii statelor din centrul Europei. Noi nu am intrat in prima etapa a extinderii NATO pentru ca nu aveam indeplinite anumite criterii, dar erau state din centrul Europei care aveau indeplinite aceste criterii si extinderea NATO a fost posibila cu acordul Rusiei. Dar in acel moment Rusia nu era condusa de Putin, Rusia nu avea pretentiile revenirii la statutul de mare putere, asa cum se intampla in momentul de fata. Politica de sfere de influenta, de mentinere a dominatiei pe o anumita regiune se observa ca nu a disparut si noi trebuie sa fim constienti de ce se intampla, trebuie sa privim cu realism relatiile internationale actuale si sa ne adaptam. Spuneati ca ne-am putea trezi ca Federatia Rusa este la granitele Romaniei. Pai, noi am fost la granitele NATO si, atunci cand Ucraina era de partea Rusiei, noi reprezentam limita de confruntare, sa spunem, intre cele doua parti. In 2013 a fost un exercitiu, Zapad-13, la care au fost invitati membrii din conducerea NATO. Si acolo s-a jucat un scenariu de aparare a statelor Federatia Rusa – Ucraina – Belarus impotriva unui atac al NATO. Deci, perspectiva statelor din aceasta grupare era ca NATO este o alianta ostila Federatiei Ruse si noi eram la frontiera. Acum, de fapt, noi suntem intr-un avantaj strategic. Faptul ca Ucraina si-a manifestat dorinta de a intra in NATO ne ofera noua o bariera in plus fata de o posibila agresiune a Federatiei Ruse. De ce? Pentru ca o Ucraina trecuta de partea NATO, intrata in Uniunea Europeana sau posibila membra a Uniunii Europene ne extinde noua spatiul de siguranta, ne ofera un spatiu de siguranta pentru securitate nationala. Dar lucrul asta nu inseamna neaparat ca va veni de la sine sau ca este doar rezultatul politicii Ucrainei. Noi trebuie sa avem in vedere si faptul ca pana nu demult relatiile noastre cu Ucraina erau ostile din cauza ca Ucraina era intr-o alta tabara. Acum este o problema pe care trebuie sa o luam foarte serios in un calcul si sa construim o relatie de prietenie cu Ucraina, care pana nu demult ne era ostila. Noi trebuie sa stabilim relatii de buna vecinatate cu Ucraina, dar nu in sensul de buna vecinatate la limita prin tribunale internationale. Chiar trebuie sa existe buna vecinatate, chiar trebuie sa existe discutii pe fiecare domeniu de activitate, sa inlaturam orice bariera, orice obiectiv care ar fi in contradictie cu obiectivele Ucrainei, respectandu-ne si promovandu-ne interesele noastre, interesele Romaniei.

„Anularea vizitei presedintelui Iohannis la Kiev in 2017 nu a adus niciun castig. Daca presedintele si-ar fi continuat programul si ar fi mers la Kiev si ar fi discutat direct problema, ar fi fost un alt mesaj decat cel de inchidere a relatiilor. Anularea acelei vizite a insemnat racirea relatiilor la nivel diplomatic intre Romania si Ucraina de la cel mai inalt nivel si automat celelalte institutii au trebuit sa se blocheze”

Sesizati la actuala elita politica a Romaniei capacitatea de a atinge obiectivele despre care ati vorbit adineauri? De a crea relatii de buna vecinatate pe calea dialogului?

Am observat doua curente. Un curent este: „Noi suntem de partea Ucrainei, suntem prietenii Ucrainei”. Fara sa ne uitam, sa tinem cont ca prietenia asta nu vine de la sine. Nu am fost niciodata foarte buni prieteni cu Ucraina. Si exista cealalta tabara care spune invers: „Noi am fost tot timpul intr-o relatie de ostilitate cu Ucraina. Ucraina nu exista. Ucraina este parte a Imperiului Tarist, de partea Rusiei si noi trebuie sa privim relatia asta chiar cu ostilitate”. Nu e bine nici asa, nici asa. De ce nu este bine sa privim ca o relatie existenta data relatia de prietenie? Pentru ca ea nu exista, trebuie construita. De ce trebuie sa nu consolidam ostilitatea, cum o vad ceilalti? Pentru ca noi vom ramane in aceeasi pozitie geografica, vom ramane vecini cu Ucraina si este foarte important sa avem relatii bune cu vecinii, mai ales in conditiile in care Ucraina ar deveni parte a Uniunii Europene, parte a Aliantei Nord-Atlantice. Pentru ca impreuna va trebui sa construim viitorul. Altfel, ei tot vor fi parte a Uniunii Europene, tot vor fi parte a NATO si noi vom fi ocoliti. Vom fi ocoliti de toate demersurile, de toate investitiile, de toata implicarea celorlalte state dezvoltate din Uniunea Europeana, care vor consolida Ucraina, care va deveni stat de frontiera, stat de granita al Uniunii Europene. Iar Romania va fi un stat uitat undeva, fara niciun fel de de interes. Nici economic, nici politic. Pentru ca Romania se poate izola singura. Trebuie sa evitam izolarea, trebuie sa ne implicam si, cum spuneati de clasa politica, la nivel inalt au fost momente critice, mai ales atunci cand presedintele a anulat vizita la Kiev (in toamna lui 2017 – n. red.). A fost un semnal foarte dur dat si probabil ca mesajul acesta dur in acel moment era necesar, deoarece Ucraina, prin presedintele nou ales, nu recunostea natiunea romana ca fiind o natiune minoritara in Ucraina si nu permitea utilizarea limbii romane in scoli mai departe de clasa a 4-a. Din pacate, anularea vizitei nu a adus niciun castig. Daca presedintele (Iohannis – n. red.) si-ar fi continuat programul si ar fi mers la Kiev si ar fi discutat direct problema, ar fi iesit public si ar fi spus ca „am discutat aceasta problema cu presedintele Ucrainei si vom gasi cai de rezolvare”, ar fi fost un alt mesaj decat cel de inchidere a relatiilor. Lipsa sau anularea acelei vizite a insemnat racirea relatiilor la nivel diplomatic intre Romania si Ucraina de la cel mai inalt nivel si automat celelalte institutii au trebuit sa se blocheze, sa nu mai aiba niciun fel de relatii cu partenerii lor pentru ca ar fi fost in contradictie cu politica la nivel inalt. Odata cu invadarea Ucrainei de catre Federatia Rusa, Romania a trebuit sa-si schimbe politica din cauza ca veneau refugiatii ucrainieni in Romania, din cauza ca opinia publica internationala era favorabila Ucrainei. Romania a trebuit sa lase deoparte toate problemele bilaterale cu Ucraina si sa iasa public si presedintele, si primul ministru cu mesaje de sustinere a Ucrainei. Dar, vedeti, dupa ce se petrecuse inainte cu putin timp, mesajele astea au fost destul de false sau cel putin asa au aparut si la nivelul diplomatiei ucrainene si cred ca nu doar acolo. Pe de alta parte, neexprimarea publica a modului in care Romania sustine efectiv Ucraina, in primul rand cu sustinerea militara, evitarea acestor subiecte a generat o stare de confuzie si nu doar de confuzie ci chiar de neincredere in faptul ca Romania sustine real Ucraina. Se exprimau in acelasi timp si sustinerea si reactiile fata de politica Ucrainei. E normal sa iti urmaresti interesele proprii si este firesc sa stii sa ti le urmaresti in momentul in care esti la acest nivel de presedinte, de prim-ministru, de ministru de Externe. Din pacate, mesajele date de conducerea noastra nu au fost cele mai bune. O sustinere neconditionata este fireasca in conditiile in care celalalt este razboi, dar exista suficiente canale prin care poti sa-ti transmiti dorintele tale, conditionarile tale, fara sa o faci public. Noi n-am facut-o. Cand am facut-o, am facut-o prost. Adica am facut-o public, iar de rezolvat ceva, efectiv, nu prea am rezolvat.

„In 2013, pe baza evaluarii facute de Serviciul de Informatii Militare, Romania a cerut NATO sa introduca Rusia in registrul de amenintari. Aceasta solicitare a fost respinsa de mai multe state care au spus ca NATO areo relatie tot mai buna cu Rusia si nu se pune problema”

Dumneavoastra ati fost seful Statului Major General exact in perioada in care rusii au intrat in Crimeea si in Donbass. Ati anticipat, la nivelul conducerii Armatei Romane si al statului roman, ca e in pericol sa se produca acest lucru? Spuneati mai devreme ca aliatii occidentali au fost luati prin surprindere. Am citit niste declaratii din presa occidentala in care unii ofiteri spuneau ca „nu i-am ascultat pe aliatii nostri de pe flancul estic atunci cand ne-au avertizat privind Rusia”.

Despre pericolul unei agresivitati a Federatiei Ruse fata de NATO – noi fiind parte in partea de granita NATO – am avut informatii si am sesizat acest lucru din 2013.

Deci, cu un an inainte…

Cu un an inainte, in 2013, a fost o analiza facuta la nivelul conducerii statului roman, de fapt in CSAT, si in baza evaluarii facute de catre Serviciul de Informatii Militare, de catre Statul Major General in CSAT, s-a aprobat ca Romania sa solicite NATO introducerea Federatiei Ruse in registrul de amenintari al Aliantei. Am transmis solicitarea la conferinta Comitetului Militar din septembrie, de la Budapesta. Aceasta solicitare a fost respinsa in Comitetul Militar de catre mai multe state care au spus ca noi avem o relatie din ce in ce mai buna cu Rusia si nu se pune problema…

„Noi”, ca alianta…

Noi, ca alianta. Si nu putem sa consideram Federatia Rusa ca amenintare. Acest lucru a fost discutat din nou la sfarsitul lunii ianuarie 2014…

Cu o luna inainte de inceperea invaziei…

Da. Cand a fost vizita in Romania a generalului Breedlove (comandantul suprem al NATO in Europa in perioada 2013-2016 – n. red.). Dupa discutia pe care am avut-o personal cu el, in birou, au urmat intalniri cu primul ministru, cu presedintele, cu ministrul de externe si a fost concludent pentru el faptul ca in toate intalnirile au fost semnalate aceleasi idei, aceleasi puncte de vedere. Nu doar din perspectiva militara, ci si politic Romania a semnalat ca Federatia Rusa este o problema. Personal, in birou, i-am transmis ca ma ingrijoreaza situatia din Ucraina, iar dupa o luna, atunci cand s-a intamplat Euromaidanul, am confirmat ca ceea ce vedeam noi, la nivelul informatiilor militare, era real si Romania a devenit in acel moment unul dintre principalii evaluatori ai situatiei din zona, pe care NATO s-a bazat.

A crescut credibilitatea, practic.

Credibilitatea noastra a a devenit mai mare. Pentru ca noi am semnalat o situatie reala din teren.

Au existat ulterior, dupa ce s-a produs invazia, niste reactii oficiale sau neoficiale din partea celor care initial nu va crezusera?

Nu. Ceilalti au pastrat tacerea si nu au mai revenit cu pozitia pe care o aveau inainte (adica sa spuna ca Rusia nu reprezinta un pericol – n. red.).

„Sunt convins 100% ca Moldova ar fi fost sub controlul rusilor, in momentul de fata, daca ar fi reusit sa ajunga la gurile Dunarii”

Ocupau rusii Moldova daca ajungeau pana in Transistria anul trecut, cand au invadat Ucraina?

Intentia lor de a veni pana la gurile Dunarii, care a fost evidenta, ar fi facut posibila legarea cu Moldova. Si atunci ei vedeau Ucraina prinsa in cleste. Moldova era mult mai favorabila, sau asa o considerau rusii. Ca este ca si a lor. Este favorabila Federatiei Ruse. Si daca ne amintim mesajele pe care le dadea Putin, nu vorbea numai de Ucraina, nu vorbea numai de Belarus. Vorbea si de Moldova ca parte constitutiva (adica facand parte integranta din Rusia – n. red.).

Ocupau si Moldova daca ajungeau la gurile Dunarii?

Sunt convins 100% ca Moldova ar fi fost sub controlul rusilor, in momentul de fata, daca ar fi reusit sa ajunga la gurile Dunarii.

Romania era pregatita de scenariul asta intr-un fel? Teoretic, inca din 2014 exista pericolul acesta.

Romania era pregatita in sensul ca Romania era membra in NATO si pe baza parteneriatului strategic cu Statele Unite si apartenenta NATO, Romania si-a asigurat securitatea si integritatea teritoriului propriu.

„In strategia nationala de aparare a Romaniei, Moldova nu este mentionata ca zona de interes. Acum vedem Republica Moldova intrand usor-usor sub o dominatie ucraineana. Noi nu suntem pregatiti nici pentru asta”

Da, dar Moldova este zona noastra de interes.

Este… O spuneti dumneavoastra! Daca ne uitam in strategia nationala de aparare a tarii, nu vom regasi lucrul asta! Interesele strategice ale statului sunt exprimate public in niste documente.

Asa este.

Iar de cand a aparut strategia nationala de securitate, de pe vremea lui Reagan (Ronald Reagan, presedintele SUA in perioada 1980-1988 – n. red.), principalul document public in care un stat isi expune obiectivele de politica externa si de securitate sunt in strategia nationala de securitate sau, cum este la noi, strategia nationala de aparare a tarii. Nu gasim in document asa ceva (declararea Moldovei ca zona de interes a Romaniei – n. red.).

Deci, Romania nu vede Moldova ca o zona…

Nu gasim asta! Moldova este un stat important pentru Romania nu doar prin faptul ca se vorbeste limba romana, nu doar prin faptul ca Moldova a fost parte a unui stat romanesc, dar a fost chiar parte a Romaniei intre 1918-1940.

Si pana in 1812 a fost parte a Moldovei…

Da, a fost parte a Moldovei. Republica Moldova spune invers. Sa fim atenti la ce spune, pentru ca si ei spun ca parte a Moldovei a fost luata de catre Romania. Asa ca sa privim istoria cu mare atentie, s-o interpretam in lumina tratatelor internationale actuale. Deci, Romania este favorizata de tratate internationale existente prin faptul ca i se asigura integritatea teritoriala in granitele de astazi. Si sa privim lucrurile strict asa cum sunt. Republica Moldova este de interes pentru ca se vorbeste in limba romana, pentru ca exista trecutul, este istoria, dar este si stat vecin in zona de est. Si Romania este interesata sa aiba o relatie buna cu vecinii. Este mai usor sa stabilesti o relatie de vecinatate buna cu cineva care vorbeste aceeasi limba, cu cineva care ar trebui sa impartaseasca aceleasi valori ca si tine. Dar, pe de alta parte, Republica Moldova a fost mai bine de 200 de ani sub Imperiul Tarist si, dupa aceea, Uniunea Sovietica, deci sub dominatie rusa. N-a fost sub dominatie ucraineana, a fost sub dominatie rusa. Acum vedem Republica Moldova intrand usor-usor sub o dominatie ucraineana. Noi nu suntem pregatiti nici pentru asta. Daca vedem mesajul pe care l-a transmis presedinta Maia Sandu la ultima intalnire din Grecia, de la Atena, cu presedintele Zelenski, vedem ca ea spune ca multumeste Ucrainei. Si ca, datorita Ucrainei, Moldova isi mentine securitatea nationala.

Si Romania unde e in povestea asta?

Cei care asigura securitatea Moldovei sunt ucrainienii. Si acum, real daca privim lucrul asta, ucrainienii se lupta cu rusii, nu romanii!

E adevarat, dar…

Romania nu poate sa acorde niciun fel de garantii de securitate Moldovei, pentru ca Romania nu are capacitatea de a acorda aceste garantii. Romania este parte a NATO, dar ca parte a NATO nu poti sa oferi garantii. Noi avem garantiile din partea NATO, dar nu putem in numele NATO sa transmitem garantii.

Da, dar nici polonezii nu pot sa ofere garantii de securitate Ucrainei. Si totusi, vedem ca intre ei si ucraineni este o legatura dezvoltata, o legatura foarte stransa. Ati vazut ca au aparut chiar unele discutii despre posibila creare a unei federatii polono-ucrainene. Exista aceste discutii. Romania are legaturile pe care le-ati enumerat si dumneavoastra cu Moldova. Si totusi, noi parem undeva, in afara jocului.

Din cand in cand… Spun asta pentru ca nu exista continuitate, nu exista un efort conjugat si pe termen lung, bine directionat… Asadar Romania, din cand in cand, mai sustine Moldova in eforturile de intrare in Uniunea Europeana si chiar de intrare in NATO. Acum, problema este la nivelul Moldovei, pentru ca Moldova ca stat… Noi respectam politica interna si respectam Moldova ca stat! In Moldova exista atitudini cam cum erau si in Ucraina. La un moment dat sunt pro-occidentali, vine o noua conducere, cu o majoritate firava, si spun ca sunt prooccidentali. Apoi vin altii si spun ca sunt pro-rusi. Pro-occidentali, pro-rusi, pro-occidentali, pro-rusi! Si tot asa. Este bine ca lucrurile sa fie definite in interiorul Republicii Moldova si sa nu existe o ostilitate fata de Uniunea Europeana, o ostilitate fata de NATO si, in acelasi timp, ostilitate fata de Romania. E adevarat ca noi suntem intr-o situatie favorizanta, in sensul ca putem sa comunicam direct in aceeasi limba, dar pe de alta parte este si destul de delicata, pentru ca a insista pe ceva ce cetatenii din Republica Moldova nu-si doresc inseamna ca reusim sa-i ostilizam. Si este foarte periculos.

Eu nu ma gandeam neaparat la a insista pe unire…

Exact!

Exista alte cai. Integrare economica, integrarea culturala…

De la noi, de la nivel politic, s-au transmis mesaje care au creat ostilitate in Republica Moldova din partea celor moderati, din partea celor care nu erau pro-rusi, din partea celor care erau chiar nationalisti moldoveni. Ei isi doreau Republica Moldova independenta. Noi am transmis mesajul de unitate in sensul de in uniune cu Romania, sa se produca unirea cu Romania. Pentru nationalistii moldoveni acest mesaj a insemnat un mesaj agresiv din partea romanilor, deci efectul a fost negativ. Un mesaj transmis inoportun si fara niciun fel de relevanta decat in sensul pozitiv pentru Romania, ca nu s-a realizat nimic, nu eram pregatiti pentru asa ceva, am reusit doar sa-i ostilizam.

Cand s-a intamplat acest mesaj?

S-a intamplat… In ultimii 10 ani, a fost destul de des transmis mesajul asta. Un mesaj care ar fi trebuit sa fie, si am insistat in mai multe randuri, mesajul pe care trebuia sa-l transmitem noi era de sustinere a Republicii Moldova pentru intrarea in Uniunea Europeana. De ce? Pentru ca ei si-au introdus ca sunt stat neutru si statutul de neutralitate face dificil de discutat despre intrarea in NATO. Si atunci, chiar daca noi ne dam seama ca ei au un deficit de securitate prin faptul ca nu sunt partea a nici niciunei Aliante, faptul ca ei au o zona, Transnistria, sub controlul unei grupari rusesti, al gruparii operative ruse care este stationata in Transnistria. Deci exista forte militare ruse in Moldova. Cu toate acestea, noi vorbim despre neutralitate. Bun, lasam la o parte, nu intram in zona de Constitutie a Republicii Moldova, dar putem sa-i sustinem pentru a intra in Uniunea Europeana. In Uniunea Europeana, doua state de aceeasi limba, Republica Moldova si Romania, ar insemna foarte mult. Am putea sa dezvoltam relatia noastra in interiorul uniunii. Nu in sensul de eliminare a unui stat. Adica Republica Moldova sa dispara si sa fie parte a Romaniei. Sa ramana Moldova stat independent si Romania, stat independent. Ar fi mai in favoarea Romaniei decat sa insistam acum pe unire. Unirea ar putea sa fie rezultatul unui proces mai indelungat, in care sa se produca integrarea europeana atat a Moldovei, cat si a Romaniei. Vorbesc de integrare reala, nu doar ce avem acum. Adica suntem in Uniunea Europeana, dar nu suntem in Schengen. Suntem integrati, dar numai asa, pe un picior. Spuneam ca si pentru Romania, si pentru Moldova este nevoie de integrare reala in Uniunea Europeana, care ar face posibila ulterior chiar o unificare a celor doua state romanesti. Dar nu este obligatoriu.

„Majoritatea celor care sunt acum pensionari, ca au facut parte din Ministerul Apararii, din serviciile speciale sau de informatii ale Romaniei, au tendinta de a avea o alta opinie fata de opinia oficiala. Asa s-au directionat cam din perioada pandemiei, din perioada in care au aparut mesajele conspirationiste”

Sa trecem un pic si la problemele interne ale Romaniei. In ultimul an si jumatate am descoperit foarte multe cadre ale Armatei Romane, in principal in rezerva, care simpatizeaza cu Putin si cu Rusia in acest razboi. Am vazut chiar profesori la Academia Nationala de Aparare care s-au exprimat public pe Facebook.

Eu sper ca erau fosti profesori…

Nu, e vorba de profesori in activitate. O doamna profesor care a avansat chiar niste teorii conspirationiste. Care sunt cauzele si cat de profund e acest fenomen in interiorul Armatei Romane?

Putem sa spunem ca a devenit un fenomen pentru ca grupurile din retelele sociale au generat transformarea intr-un fenomen sau intr-un curent. Au existat curente de opinie mai de mult, dar nu asa de bine directionate. Din timpul pandemiei ne amintim ca au fost foarte multe teorii conspirationiste. Aceste teorii au ajutat la formarea de grupuri. A ajutat la formarea de grupuri a unor oameni care au opinii diferite de cele oficiale. Majoritatea celor care sunt acum pensionari, ca au facut parte din Ministerul Apararii, din serviciile speciale sau de informatii ale Romaniei, au tendinta de a avea o alta opinie fata de opinia oficiala. Asa s-au directionat, v-am spus, cam din perioada pandemiei, din perioada in care au aparut mesajele conspirationiste. Ele au fost favorizate, culmea, nu dinspre mesajele venite dinspre Putin, ci de mesaje venite din Statele Unite, pentru ca foarte multi aveau legaturi cu fosti colegi din Statele Unite care transmiteau mesaje venite de la diferiti vectori de opinie, influenceri favorabili fostului presedinte Trump sau unei grupari republicane mai…

Mai degraba pe linie trumpista decat pe linie putinista.

Da, da, da. Iar acele mesaje venite pe sprijinul unor valori reale, adica romanii ca popor ortodox, credincios, inca este favorabil valorilor familiei si oamenii sunt de buna-credinta. Foarte multi din cei pe care i-ati mentionat sunt oameni de valoare, oameni de buna-credinta care au fost atrasi in aceste grupuri de anumite idei la care au aderat. Usor, usor au fost prinsi in grupurile respective si prin diferite filmulete, mesaje bine scrise, bine directionate, au fost captati in fluxurile de simpatizanti ai Federatiei Ruse. Mesajele pe care le-a transmis Putin, daca ne amintim de momentul anexarii celor patru regiuni anul trecut…

Anul trecut, in septembrie.

Putin a vorbit despre valorile importante in care cred rusii, despre familie, despre valorile democratice, despre rolul intreprinderilor mici si mijlocii, afacerile familiale. Deci Putin a transmis niste mesaje care parca ar fi fost transmise din America. Au prins la foarte multi. Si am vazut aceleasi mesaje si la noi pe retele de socializare ale unor fosti militari sau profesori, adica ale unor oameni pe care nu i-am fi crezut ca ajung aici. Nu stiu daca au fost neaparat frustrari sau rodul unei educatii sau unei mentalitati mai vechi. Va spuneam ca noi am crescut intr-o perioada in care vecinii nostri, ucrainenii, jucau exercitii de razboi in care Romania era principalul adversar, principalul inamic. Iar lucrurile astea nu se uita usor, nu pot fi sterse. Din cauza asta, daca mai adaugam si mesajele venite din Ucraina cu problemele pe care le-au intampinat romanii din Ucraina, problemele pe care le-au intampinat unii preoti din Ucraina, fara sa se specifice unele situatii, fara sa se specifice ca acei preoti de fapt tineau de Biserica Ortodoxa Rusa, nu s-a spus ca acolo, intr-adevar, in biserica respectiva se tinea predica in limba romana, dar respectivii preoti apartineau de Biserica Ortodoxa Rusa. A fost si o problema de comunicare, din punctul meu de vedere, al Bisericii Ortodoxe Romane care nu a intervenit, nu a stiut sa isi arate adevarata fata, sa arate felul in care se manifesta Biserica Ortodoxa si ce face Biserica Ortodoxa Romana in zonele cu cetateni de enie romana din Ucraina. Prezenta Bisericii Ortodoxe Romane in aceasta zona este redusa si poate ca in momentul de fata este interzisa de catre ucraineni tocmai pentru ca acei preoti care vorbeau romaneste tineau de Biserica Ortodoxa Rusa ne-au creat deservicii. Deci dezinformare construita foarte abil, in mesaje care prind la opinia publica romaneasca.

„Sa imputam ceva statului ucrainean, cand statul roman nu a facut un pas in directia asta, ci a inchis legaturile la nivelul cel mai inalt, nu este tocmai solutia”

Totusi, de la niste ofiteri superiori ai Armatei romane as fi avut pretentia la mai multa capacitate analitica…

Sa stiti ca primeaza la acesti oameni, la fostii mei colegi – multi dintre ei sunt fosti colegi -, primeaza foarte mult sentimentul patriotic. Pentru ei faptul ca a fost lovit undeva interesul Romaniei, a fost atins modul de de exprimare in limba romana.. Se vorbeste despre scoala in limba romana fara sa se vorbeasca, fara sa se explice corect ce reprezinta, de ce intr-o zona… Si am observat o situatie reala. Pot sa va spun in situatia concreta din teren. Intr-o comuna din Ucraina existau cinci sate. In doua sate erau predominant romani si aveau acolo scoala in limba romana, dar scoala in limba romana se putea face numai pana in clasa a IV-a pentru ca aveau clase de maxim 20 de copii, care faceau de la clasa I pana in clasa a IV-a, deci erau cu totul 20 de copii in clasa si faceau orele in comun. De la clasa a IV-a erau nevoiti sa mearga in satul alaturat din aceeasi comuna, pentru ca nu aveau suficienti copii pentru a face clasa. Abia in toata comuna aveau o clasa care sa aiba ciclu gimnazial de la clasa a V-a la a VIII-a. In clasele respective, fiind trei sate de ucraineni, doua de romani, trebuiau sa invete in limba ucraineana. Acum ce sa le spui? Sa le impui sa faca o scoala in limba romana? Atata timp cat in comuna respectiva majoritatea satelor trei la doi, nu vorbim de majoritatea populatiei, erau in favoarea ucrainienilor? Exista posibilitatea, pe lege, sa se infiinteze scoala privata. Statul roman nu a facut nimic in sensul de a sustine o scoala privata in limba romana acolo! Si atunci, de ce sa-i spun statului ucrainean de ce nu a facut scoala? Statul ucrainean favorizeaza invatamantul in limba materna in clasele I-IV, dupa care ponderea in limba materna scade in asa fel incat la liceu sa fie pregatiti sa intre, sa invete, in limba ucraineana. Acum are o logica, pentru ca ei isi doresc ca cetatenii din Ucraina sa faca liceele in Ucraina. In Ucraina, liceul se face in limba ucraineana. De ce? Pentru ca nu au cum sa constituie licee in limba romana, ca nu exista comunitati atat de mari. Sau, cel putin, asa sustin ei cand explica legea. Eu nu stiu situatia din teren, ca sa spun ca au sau nu au dreptate. Dar am asistat la expunerea situatiei din partea unei doamne din Ucraina care ne explica de ce au luat decizia asta si din ce ne explica e o decizie corecta. Si a avut in calcul sprijinul copiilor care vor intra in liceu, sa cunoasca bine limba ucraineana pentru a se integra usor. Ei nu au niciun fel de restrictie in a vorbi limba romana in casa, in familie, oriunde doresc, dar in scoala limba de predare este in limba ucraineana. In universitatile din Ucraina nu sunt facultati in limba romana, sunt facultati in limba ucraineana. Si atunci, pentru a putea sa participe la cursurile facultatii, ei pregatesc in limba ucraineana. Noi, da, am fi avut locuri pentru ei sa vina sa Romania, sa faca facultatea in Romania, dar daca noi ne-am fi dorit lucrul asta, ar fi trebuit sa sprijinim licee si scoli gimnaziale in Ucraina.

Ceea ce nu se intampla.

Iar lucrul asta nu l-am facut. Deci, sa imputam ceva statului ucrainean, cand statul roman nu a facut un pas in directia asta, ci a inchis legaturile la nivelul cel mai inalt, nu este tocmai solutia.

Spuneti dumneavoastra ca lucrurile astea nu se cunosc la nivelul fostelor cadre din armata.

Nu se cunosc. Sunt induse, adica sunt transmise doar informatiile negative. Si atunci, cei care au pozitia pe care ati mentionat-o sunt… Pozitia lor este justificata de informatiile pe care le cunosc.

Dar avem aproape 20 de ani de cand suntem in NATO! Multi dintre oamenii astia care astazi sustin Rusia si pe Putin si-au trait cariera militara ca membri ai unei armate facand parte din NATO! Poate chiar avut legaturi cu omologii lor din SUA, din Marea Britanie…

Sunt unii care chiar au contribuit, au facut eforturi mari pentru integrarea in NATO!

„Generalul Ben Hodges este un prieten al Romaniei pentru ca a fost coleg cu generalul Ciuca si au discutat foarte mult. S-au reintalnit in conditiile in care generalul Ciuca era seful Statului Major General, iar Ben Hodges era seful componentei terestre a NATO”

Pai, si atunci?

Unii dintre ei sunt dezamagiti ca dupa intrarea in NATO credeau ca toate lucrurile vor fi rezolvate la nivelul societatii romanesti si cel putin la nivelul armatei. Nu s-au rezolvat. Dimpotriva. Dupa intrarea in NATO (in 2004 – n. red.), incepand din 2006, am inceput sa avem bugete tot mai reduse si armata romana, in loc sa devina o armata mai puternica, o armata profesionista in NATO, a devenit o armata tot mai slaba, o armata mai prost echipata si mai putin capabila sa duca actiuni de lupta. Lucrurile astea s-au mai schimbat dupa 2016-2017. Au inceput sa schimbe odata cu marirea bugetului, dar marirea bugetului dupa mai bine de 10 ani de restrictii… E destul de dificil de compensat tot ce s-a pierdut in perioada respectiva.

Asta era urmatoarea intrebare pe care urma sa v-o adresez: in momentul de fata, ce capacitate de lupta are armata romana? Doamne fereste, sa spunem ca ajung rusii la granita si patim cum au patit ucrainenii. Exista o capacitate de lupta? Generalul american Ben Hodges a scris prin 2020 ca, intr-un astfel de scenariu, batalia decisiva s-ar da in regiunea dintre Carpati si Galati, in ceea ce se numeste Poarta Focsanilor. Acolo ar putea fi opriti rusii. Ben Hodges a spus tot timpul, in ultimii ani, ca exista acest pericol, ca Rusia sa invadeze Ucraina.

Ben Hodges este un prieten al Romaniei pentru ca a fost coleg cu generalul Ciuca si au discutat foarte mult. S-au reintalnit in conditiile in care generalul Ciuca era seful Statului Major General, iar Ben Hodges era seful componentei terestre a NATO. A fost comandantul fortelor terestre in Europa si comandant al componentei terestre a NATO. El fiind aici, avand comandamentul la Izmir, a lucrat foarte strans cu Romania si a fost implicat in realizarea planurilor de aparare dupa invadarea de catre Rusia a Crimeei. A fost implicat si el in realizarea planului de aparare pe flancul estic. Ben Hodges a fost unul dintre cei care au identificat rolul Marii Negre in regiune, in sensul ca a avut relatii mai bune cu Romania, a discutat mai des aceste lucruri si le-a inteles. Pe de alta parte, sau una dintre problemele pe care zic eu ca le are generalul Hodges in perceptia privind realitatea de aici, multe dintre evaluari le vede prin ochii evaluatorilor romani. El le-a preluat asa cum le-am transmis noi. Deci nu pot sa spun ca este o evaluare facuta de cineva care nu a tinut cont de evaluarile noastre. Au fost evaluari romanesti preluate de catre de catre Ben Hodges.

„In 2012 nu mai aveam capacitate operationala a Armatei romane. Eram aproape la pamant. Am transmis ca Armata romana nu are bani nici sa-si cumpere lavete pentru mentenanta. Lucrul asta nu prea l-a sesizat nimeni”

Iar in ce priveste intrebarea despre capacitatea armatei romane…

Capacitatea de lupta a armatei romane este tot mai buna… Cat de buna e…

E cam vag ce spuneti dumneavoastra, ca e tot mai buna. Daca pleci de la zero si ai ajuns la 4, sa zicem, e mult mai bine fata de plecare. Dar…

Pai, ce sa va spun? Cand am dat un mesaj public in februarie 2012 si am spus ca armata… Nu a fost nimeni curios. In februarie 2012, la bilantul Ministerului Apararii, am transmis ca Armata Romana nu are bani sa-si cumpere lavete pentru mentenanta, pentru a sterge tehnica pe care o are. A fost transmis, deci s-a dat public atunci, a aparut doar ce am spus. Nimeni n-a comentat, nu a fost nicio referire… A urmat un CSAT in care s-a facut evaluarea capacitatii operationale, s-au schimbat ministri, au venit, au fost alte discutii si in 2013 s-a aprobat in CSAT un plan de refacere a capacitatii operationale. Nu prea s-a simtit nimic atunci. Adica nu au fost reactii. Cand vorbim despre refacerea capacitatii operationale, inseamna ca nu o mai aveam! Inseamna ca eram aproape la pamant! Lucrul asta nu prea l-a sesizat nimeni. Faptul ca am reusit sa transmitem mesajul ca in CSAT s-a aprobat refacerea capacitatii operationale a fost un mesaj foarte puternic. Din pacate, nu prea a fost sesizat la nivel intern, nu prea s-a facut mare lucru…

E cam cifrat. Eu inteleg ca-mi explicati dumneavoastra, dar altfel nu m-as fi prins de nuanta.

Ideea e ca avem partide politice care si-au asumat guvernarea. De asta exista partide politice, pentru ca si-au asumat conducerea statului. In programele partidelor politice ar fi trebuit sa fie un capitol legat de securitatea nationala si in cadrul securitatii nationale, apararea nationala. Capacitatea de aparare, daca nu este parte a unui program de guvernare si este neglijata, atunci inseamna ca acel guvern nu va aloca fonduri si nu conteaza armata pentru guvernul respectiv. De asta spun ca partidele politice, liderii partidelor politice ar fi trebuit sa sesizeze ceea ce am spus.

Deci, in 2013 eram aproape de incapacitatea de a ne apara de cineva.

In 2013 am inceput sa recuperam ceea ce ar fi trebuit sa avem pana atunci, dar fondurile n-au venit! Deci, s-a aprobat acel plan si, conform acelui plan, trebuia ridicat nivelul de bugetare. In 2014 deja trebuia sa vorbim despre un buget de 1,7-2% din PIB. Nu l-am avut. Neavandu-l, planul respectiv a murit in fasa. Noi am avut fonduri pentru capacitatea de aparare din 2017 incolo. Si alea pe hartie erau doua 2%, dar in realitate erau sub 2%. Era 1,85%, 1,9%. Cum iesea la sfarsitul anului.

„Din pacate, dupa 2022, dupa ce a aparut conflictul, dupa ce realitatea din jur s-a schimbat, nu a urmat o revizuire a strategiei de aparare a Romaniei. Necesitatea revizuirii strategice a apararii este evidenta!”

Si in momentul de fata care este capacitatea de lupta a Armatei Romane?

In momentul de fata as vrea sa cred ca avem o capacitate de aparare mult mai buna decat in 2014 si…

Ati vrea sa credeti sau asa e?

As vrea sa cred. Nu am informatii, nu pot sa stiu mai mult si… Vedeti, daca noi nu stim cu ce i-am ajutat pe ucraineni! Sa stim capacitatea reala de actiune armatei romane chiar este mult mai dificil sa avem informatii publice despre asta. Cred ca avem o oarecare imbunatatire si, dupa analiza strategica a apararii din 2020, inseamna ca stim si ce ne trebuie. Avem planul de constructie a unei armate 2024 si, in perspectiva, o constructie – armata 2040. Din pacate, dupa 2022, dupa ce a aparut conflictul, dupa ce realitatea din jur s-a schimbat, nu a urmat o revizuire a apararii.

Asta cine ar fi trebuit sa o faca? CSAT?

CSAT!

Deci, era sarcina presedintelui!

Necesitatea revizuirii strategice a apararii este evidenta! Faptul ca langa noi se intampla un razboi, faptul ca noi traim o noua realitate, faptul ca Ucraina apare ca stat care ne este favorabil si nu un stat inamic imbunatateste starea de securitate in Romania, dar schimba nevoile! Adica unele capabilitati de aparare ar trebui sa devina prioritare, iar altele care erau prioritare inainte ar trebui sa se duca un pic mai incolo, pentru ca nu mai e necesar. Noi nu mai suntem la granita, nu ne mai invecinam cu un stat ostil, prieten cu Federatia Rusa. Adica Federatia Rusa nu mai este la granita cu noi, ca daca Ucraina ar fi de partea Federatiei Ruse, ar fi ca si cum am avea granita cu Federatia Rusa! Nu mai suntem in situatia asta. Exista totusi o zona tampon, un stat tampon. Noi trebuie sa avem relatii mai bune cu statul respectiv si trebuie sa consolidam relatia asta. Sa fim siguri ca nu mai avem nevoie de anumite…

Dati-mi un exemplu concret!

Spre exemplu, foarte clar, daca noi am fi avut granite terestre cu un stat ostil, insemna ca trebuia sa-mi dezvolt o capacitate de aparare cu blindate. Daca nu am granita directa pe uscat cu un stat ostil, atunci n-am nevoie de blindate! Sau nevoia este mai mica!

Oricum, noi n-avem blindate nici daca suntem granita cu Rusia, nici daca nu suntem…

Bun, dar sa fac o prioritate in achizitia de blindate, in conditiile in care nu exista perspectiva ca in viitor sa ma invecinez cu un stat ostil ar fi periculoasa.

Deci ar trebui crescuta capacitate aeriana!

Ar trebui capacitate aeriana! Suntem stat riveran Marii Negre, cu litoral la Marea Neagra. Ce ar trebui sa dezvoltam? Unii spun ca trebuie sa avem corvete, ca trebuie sa avem fregate, ca trebuie sa avem submarine…

Tocmai s-a reziliat contractul…

Bun, s-a reziliat contractul din motive de procedura. Din punctul meu de vedere, cineva trebuia sa raspunda! Adica dupa 6 ani… Cel putin! Deci, vorbim despre 6 ani din momentul in care s-a dat hotararea lui Ciolos! Iar acum vorbim despre incapacitatea de a achizitiona corvete, care a fost expusa ca o necesitate de achizitie de nivel strategic! Si nu am reusit sa facem asta! Suntem mai rau decat in faliment la nivel de institutii cu responsabilitati in domeniul apararii si securitatii nationale. De la CSAT in jos, toti sunt vinovati pentru ca nu s-a realizat achizitia. Deci exista si trebuie identificati vinovatii, nu Acarul Paun. Trebuie vazut totusi, ce s-a gresit aici. S-a gresit procedura? Da, s-a gresit grav ca o necesitate strategica s-a dus printr-o procedura de achizitii cu licitatie care face posibila contestatia si lungirea si anularea. Trebuia sa fie prin acord direct, rapid facuta, pentru ca era o necesitate venita din ani de zile. Problema pe care o ridic eu: chiar era nevoie sa luam corvete? Eu nu sunt convins!

„Noi ar trebui sa ne securizam caile de comunicati, ar trebui sa ne securizam porturile si zona economica exclusiva. Daca nu suntem capabili cu fortele proprii, ar trebui sa facem asta printr-un tratat. Cu cine? Cu turcii, care pot sa asigure securitatea de la stramtori pana aici. Nu am auzit sa facem asta!”

Ce ne-ar trebui, totusi? Nu putem sa stam fara nimic la Marea Neagra.

Rezulta foarte clar din conflictul actual ca Ucraina, daca ar avea nave, le-ar avea degeaba, pentru ca le-ar dobori rusii. Ucrainenii, cu aparare de litoral, cu rachete sol-nava, cu mine, cu dragoare de mine, reusesc sa faca mai multe decat ar face cu corvete. Daca le-ar avea, ar fi numai tinte pentru rachetele rusesti. Bun, eu nu spun ca nu ar fi nevoie. Un stat cu iesire la mare ar fi normal sa isi propuna sa aiba marina militara, adica nave, dar navele respective ar trebui sa asigure securitatea cailor de navigatie pentru navele proprii. Dar noi n-avem n-ave proprii! N-avem flota. N-avem! Si atunci noi ar trebui sa ne securizam caile de comunicati, ar trebui sa ne securizam porturile si zona economica exclusiva. Caile de comunicatii: deocamdata, n-avem nave care sa se duca, dar exista nave care vin in Romania, avem nevoie de resurse si ar trebui anumite cai de comunicatii sa le securizam. Daca nu suntem capabili cu fortele proprii, ar trebui sa facem asta printr-un tratat. Cu cine? Cu turcii, care pot sa asigure securitatea de la stramtori pana aici. Nu am auzit sa facem asta! Ar trebui sa mai avem o capacitate aeriana care sa ne permita sa supraveghem caile de comunicatii si sa intervenim, pentru ca avioanele de lupta pot sa faca lucrul asta. Am putea sa avem drone care sa faca acest lucru, pentru ca e mai ieftin sa faci cu drone supravegherea si chiar interventia decat cu aeronave, aeronavele le folosesti in conditiile in care trebuie sa intervii imediat si mai trebuie sa mai faci ceva, dar nu esti sigur ca poti sa o faci numai cu drone. Trebuie sa intarim apararea de litoral, trebuie sa avem rachete de litoral care sa poata sa loveasca la o distanta suficienta cat sa ne aparam zona economica exclusiva, adica sa nu fie afectata de nave care sa patrunda aici.

Exista lucrurile astea in strategia de aparare a Romaniei?

Eu as presupune ca da, pentru ca de asta s-a facut analiza strategica a apararii. Am participat la analiza strategica a apararii pe scenariile posibile. Mai departe nu am avut acces, pentru ca tot procesul a fost gestionat de Ministerul Apararii si s-a facut la un nivel normal de secretizare, care sa permita accesul doar al persoanelor care puteau sa faca asta.

„Strict pentru misiunile de politie aeriana, pentru misiunile de pace, F-35 este un avion prea costisitor. E posibil sa ne mai trebuiasca si alte aeronave care sa faca politie aeriana si sa vedem modelul polonez care a luat avionul FA-50 coreean, care e un avion mai mic, un consum mai redus, foarte bun pentru politia aeriana”

Ce parere aveti despre anuntata achizitie de avioane F-35 si tancuri Abrams pana in 2030?

F-35 va fi avionul viitor al majoritatii statelor din NATO.

Noi avem capacitatea sa-l intretinem? OK, niste piloti pot fi antrenati. Dar suntem in stare sa-l mentinem operational?

Am inteles ca vor fi doua escadrile, aproximativ 32 de avioane. Ar trebui sa avem capacitatea asta peste 10 ani. Peste 10-15 ani ar trebui sa fim capabili sa operam aceste minim doua escadrile de avioane. De ce? Pentru ca, daca majoritatea statelor membre NATO vor avea F-35, iar noi vom miza pe sprijinul aliat pentru apararea teritoriului, inseamna ca trebuie sa fim capabili sa primim si sa sustinem aceste avioane care ar veni sa ne sprijine. Strict pentru misiunile de politie aeriana, pentru misiunile de pace, F-35 este un avion prea costisitor. Si zic eu ca nu se justifica sa ai F-35 pentru politie aeriana. Politia aeriana presupune sa fii vazut, nu sa te duci in ascuns. Deci e posibil sa ne mai trebuiasca si alte aeronave care sa faca politie aeriana si sa vedem modelul polonez care a luat avionul FA-50 coreean, care e un avion mai mic, un consum mai redus, foarte bun pentru politia aeriana. Pentru misiuni de politie aeriana ar fi un avion bun. Dar cred ca mai sunt si alte avioane si ar trebui vazut.

Romania de cate avioane ar avea nevoie ca sa isi asigure securitatea? Sa nu stam sa ne rugam de altii in cazul in care apar niste probleme.

Depinde pentru ce…

Pentru apararea teritoriului.

Daca vorbim despre o operatie de aparare, atunci trebuie sa identificam care ar fi inamicul. Deci ne aparam in fata cui? Ne-ar ataca de pe Luna, ne-ar ataca rusii, ne-ar ataca din China, ne-ar ataca vecinii.

In momentul de fata, desi nu suntem in relatii stralucite, totusi cu ungurii e greu de presupus ca am putea intra intr-un razboi, dar Rusia pare un inamic chiar probabil.

Rusia nefiind membru al NATO, in momentul in care Rusia ar ataca un stat membru NATO, ar ataca toata Alianta. Noi fiind membru NATO, ar deveni operationale planurile de aparare. Deci nu ar trebui sa avem o capacitate neaparat proprie pentru a ne apara in fata rusilor. Pe de alta parte, nici nu am avea capacitatea de a mentine o forta capabila sa faca fata unei agresiuni a Federatie Ruse. Trebuie sa avem o capacitate minima de reactie, adica in conditiile in care apar acte agresive, ostile, trebuie sa fim in stare sa ne aparam. Adica daca vine un avion de cercetare deasupra Romaniei si vrea sa faca ce vrea el pe aici, noi trebuie sa fim in stare sa-l obligam sa aterizeze sau sa-l doboram. Vine o formatie de avioane ostile care forteaza o aeronava sa iasa din spatiul aerian sau produce un eveniment de siguranta aeriana sau actioneaza asupra unei nave care este in zona de litoral. Trebuie sa fim capabili sa reactionam. Cat de mare trebuie sa fie aceasta capacitate? Eu zic ca, in situatia Romaniei, doua escadrile de avioane de lupta de generatia a 5-a ar fi suficiente.

„Ucraina peste 10 ani ar fi o Ucraina militarizata, o Ucraina foarte puternica, cu care nu ne putem permite sa avem relatii de ostilitate. Avem capacitatea de a crea o armata care sa faca fata unei forte ca Ucraina? Probabil ca ne-ar costa foarte mult si nu cred ca am putea s-o facem. Trebuie sa ne constituim intr-un partener al vecinului. Adica trebuie sa ne schimbam atitudinea”

Ma scuzati ca va intrerup. Dumneavoastra judecati prin prisma situatiei actuale, care e concreta. Dar noi vedem ca lucrurile sunt fluide. La un moment dat vine un Trump care zice „eu imi retrag armata americana din Europa”. Siguranta pe care noi o avem acum dispare. Chiar daca vin americanii, pana ajung aici dureaza ceva, in cazul in care se retrag din Europa. In alea 5 zile, 7 zile, pana cand vor ajunge aici, ai nevoie sa ii opresti pe atacatori cu ceva, ca doar nu tragem cu prastia.

Ati atins un punct foarte sensibil. Capacitatea de aparare unui stat se realizeaza intr-o perioada destul de lunga. Pentru a avea o capacitate operationala, adica sa am ceva efectiv cu care sa actionez, trebuie sa am achizitionat tehnica, trebuie sa am oamenii, sa am structura realizata sau oamenii incadrati acolo si pregatiti. Am vazut ca o achizitie poate sa dureze de la 2 ani, pentru anumite echipamente, pana la 7 ani. Am vazut ca achizitia nu este suficienta. Trebuie sa antrenez si personalul. Trebuie sa am structurile realizate si trebuie sa realizez infrastructura. Deci, pentru a fi siguri ca am anumite capabilitati, trebuie sa am, cateodata, chiar 10 ani la dispozitie, sa stiu ca am o capabilitate apta de utilizare in lupta. Modificarea structurii relatiei internationale poate sa vina destul de rapid si depinde in mare parte, ati spus foarte bine, depinde tot mai mult si tot mai periculos de ce se intampla in Statele Unite. Si Trump a demonstrat ca modificarea rezultatului alegerilor in Statele Unite poate sa insemne o schimbare radicala de viziune la nivel macro, la nivel international. Acum sa luam foarte realist scenariile pe care le discuta. Cand vorbim despre o armata 2040 trebuie sa luam in calcul nu neaparat disparitia NATO sau a Uniunii Europene, ci incapacitatea NATO sau a Uniunii Europene sa intervina. Si atunci vedem capacitatea proprie de actiune in relatie cu cine? Cu posibilul adversar! Care ar fi posibilul meu adversar? Posibilul adversar al Romaniei este cel pe care mi-l fac adversar. Cu cine as putea sa am interese opuse sau interese unde se genereaza conflicte? Cu vecinii. In primul rand cu vecinii. Cu ei as putea sa am conflict. Si atunci ii luam pe rand si discutam fara sa mai tinem cont ca suntem in NATO. Tinem cont de capacitatea de actiune a fiecaruia si vedem ca oricare dintre vecini, mai putin Ucraina, este incapabil sa produca Romaniei o stare de pericol. Pentru ca am fi capabili sa reactionam si sa facem fata. Daca ne gandim la Ucraina, si Ucraina peste 10 ani ar fi o Ucraina militarizata, o Ucraina foarte puternica si o Ucraina cu care nu ne putem permite sa avem relatii de ostilitate. Si atunci avem capacitatea de a crea o armata sau o capacitate de aparare valida care sa faca fata unei forte ca Ucraina? Probabil ca ne-ar costa foarte mult si nu cred ca am putea s-o facem. Si atunci sunt doua lucruri pe care putem sa le facem. Trebuie sa ne constituim intr-un partener al vecinului. Adica trebuie sa ne schimbam atitudinea si sa facem tot posibilul sa nu-l ostilizam, dar in acelasi timp sa ne mentinem interesele si sa ni le promovam cu multa inteligenta, sa nu pierdem din interesele noastre. Daca ajungem la concluzia ca in anumite zone este imposibil, exista o ciocnire, n-avem cum, interesele noastre sunt fundamental opuse de cele ale Ucrainei… De exemplu, noi vrem sa pastram bratul Chilia natural, sa nu avem circulatie, iar ei vor neaparat si nu se poate altfel decat sa fie navigabil. Ei, in zona asta apare un conflict. Daca nu reusim sa dezamorsam partea de conflict, e foarte grav, pentru ca va trebui sa realizam un parteneriat cu un alt stat mai puternic, care in situatia in care Ucraina ne arata batul, sa vina sa o aseze in banca. Strict, foarte plastic. Altfel, singuri nu am putea sa facem fata.

Dar cred ca mai periculoasa decat Ucraina e Rusia in momentul de fata, pentru ca am vazut ca ei pot sa emita chiar pretentia ca Romania sa iasa din NATO. Lucrul asta l-au exprimat public.

In conditiile in care ar rezolva problema cu Ucraina, in sensul in care Ucraina ar deveni zona de influenta a Federatiei Ruse, da, Romania poate sa fie subiect de discutie, poate sa fie conflict cu Federatia Rusa. In situatia in care Ucraina ramane stat tampon, ramane de partea Uniunii Europene, de partea NATO, de cealalta parte a Rusiei, adica in conflict cu Rusia, Romania nu poate sa fie in pericol.

Dar noi avem… La ce distanta e Crimeea de litoralul nostru? Sunt 300 de kilometri?

Da, dar in ce pericol am fi? In pericol sa ne invadeze? Ar fi greu de presupus ca ar putea sa faca asta.

Medvedev, care este unul dintre cei mai apropiati oameni de Putin, a spus deja de vreo doua ori ca ar putea trimite bombardierele sa atace Romania. Este o amenintare directa, facuta de unul dintre cei mai inalti oficiali de la Kremlin.

Ne ameninta cu niste lovituri. Daca nu am fi stat membru NATO, da, ar fi un pericol, pentru ca ne-ar ameninta cu niste lovituri la care nu am putea sa raspundem. In cazul asta, da, ar trebui sa avem o capacitate de aparare, dar sa raspundem la ce? Daca Rusia ar trimite niste bombardiere, in conditiile in care noi am avea cele doua escadrile de F-35, am fi capabili sa ne aparam. In conditiile in care am avea functionale, operationale ce 7 sisteme Patriot, am putea sa ne aparam. Ar mai trimite Medvedev doua bombardiere sa loveasca Romania? Nu cred! Pentru ca cele doua bombardiere ar fi, de fapt, doua tinte pe care le-am dobori. Deci, trebuie sa luam caz de la caz la caz care ar fi amenintarile.

„Avioanele noastre F-16 sunt la nivelul avioanelor cumparate de polonezi. Chiar daca ale lor sunt noi, Block 52”

Am citit opinii ca avioanele F-16 pe care le-a luat Romania nu ar avea, de fapt, o capacitate de a face cu mult mai mult decat politie aeriana. Si se invoca acolo faptul ca noi am luat niste versiuni de avioane care au motoare mai slabe decat ce au polonezii, de exemplu. Si ca s-a cumparat prea putina munitie. Voiam sa va intreb ce este real din povestile astea.

Da, sunt comentarii, multe dintre ele, in necunostinta de cauza. Eu pot sa va spun ca noi am luat o varianta si am platit pentru un soft mult prea avansat si am luat munitie aer-sol pe care nu puteam sa o folosim cu o singura escadrila. In conditiile in care ai o singura escadrila de avioane, nu poti sa te gandesti ca vei putea sa faci si alte misiuni decat cele de politie aeriana sau de aparare aeriana. Daca ai suficiente avioane cu care sa faci aparare aeriana, atunci poti sa te gandesti si la misiuni aer-sol, poti sa te gandesti la alte emisiuni. Si atunci, poti sa fii pregatit sa le faci cu toate aeronavele si cu toti pilotii sau cu parte din piloti. Dar daca nu ai suficiente aeronave, nu poti sa faci decat o prima misiune. Resursa de aviatie inseamna numarul de ore pe care pot sa le fac cu un numar de avioane. Daca am la dispozitie 12 avioane si eu trebuie sa fac fata prima data unor atacuri aeriene, acele forte le planific pentru a face un serviciu de lupta, de patrulare aeriana sau de interventie de la sol pentru a apara spatiul aerian. Nu mai am de unde, n-am alte avioane cu care sa ma duc sa bombardez. Nu am alti piloti cu care sa ma duc sa fac bombardamente. Si atunci, de ce iau munitie? Munitia pe care o iau are, ca si orice alt produs, un termen de valabilitate. Daca termenul de valabilitate expira, trebuie sa distrug acea munitie. Ma costa foarte mult s-o distrug. M-a costat si s-o cumpar, nici n-am folosit-o si atunci e o cheltuiala pe care o fac inutil.

Comparativ cu avioanele F-16 pe care le-au luat polonezii, ale noastre sunt la acelasi nivel? Radar, motor, echipare etc.

In primul rand, polonezii au luat avioane noi, deci au luat Block 52. Au avut si mai multe variante, dar cand au luat decizia de a cumpara 48 de avioane, au luat 48 de avioane Block 52. Avioanele pe care le-au luat ei atunci sunt de nivelul la care am luat noi avioane.

Am inteles.

Adica radarul, munitia, softul de pe ele sunt la acelasi nivel la care l-au luat polonezii. Polonezii au posibitatea de upgrade in continuare. Si noi avem posibilitatea aceasta. Noi am luat avioane care erau in uz, avioane care au venit in Europa in anii 1980-1990, mai sunt capabile sa zboare inca cel putin 10 ani de zile. Putem sa le folosim, zic eu, pe unele dintre ele chiar 15 ani. Nu cred ca vom avea o problema din punctul asta de vedere. Ce au luat polonezii? Au luat intr-adevar avioane noi. Au luat o alta filozofie de operare. Cu avioane Block-52 este o alta filosofie, inclusiv privind mentenanta. Dar noi atata ne-am putut permite. Am avut si noi aprobarea in CSAT sa luam 32 de avioane noi. In 2011 am avut aprobata achizitia de 32 de avioane noi Block 52.

Si ce s-a intamplat?

Nu s-au gasit fonduri! Nu s-au gasit fonduri, s-a schimbat guvernul si decizia luata de premierul Ponta a fost sa luam o escadrila de avioane in uz de la portughezi.

Da, interesant.

V-am spus si cand vorbeam despre F-35. Achizitia de avioane este foarte importanta pentru a avea facilitatile necesare asigurarii sprijinului. Adica F-16 are nevoie de infrastructura, pentru ca cele mai multe avioane in NATO acum si cel putin 10 ani de zile de aici incolo sunt F-16. Noi trebuia sa avem baze echipate pentru a primi F-16. Eu am trait experienta in care canadienii ne-au trimis F-18 si noi n-am putut sa le primim. La sfarsitul lunii aprilie 2014 au trimis avioane in Romania. Puteau sa ajunga in 48 de ore. Noi n-am avut unde sa le primim. Au asteptat pana cand am creat conditiile sa le primim.

De ce a renuntat Romania la MiG-urile 29: „Necesitau reparatii capitale si trebuia sa mergem cu ele la rusi”

Cum a fost posibil in ultimii 30 de ani sa stea Romania in halul asta? Mai ales ca pana in 2004 noi nu am avut nicio garantie de securitate, nu eram membri in nicio alianta. Sa stea fara armata, fara armament… Nu erau avioane, aveam niste avioane vechi de 50 de ani.

S-au luat niste decizii. Sa ne gandim ca deja in 1992 s-a gandit programul de modernizare a MiG-21. Au fost modernizate 110 avioane. Deci, nu a fost chiar putin.

De ce nu s-a investit in achizitia unor avioane mai performante? Am avut 24 de avioane MiG-29, de generatie superioara MiG-21. De ce au fost lasate la sol?

Pentru ca MiG-29 necesitau reparatii capitale si trebuia sa mergem cu ele la rusi.

Si rusii nu le primeau?

Trebuia sa facem contractul cu rusii, iar noi deja intrasem in parteneriatul cu NATO.

Am inteles.

Si trebuia sa ne hotaram. Ori mergem cu rusii, ori mergem cu NATO. S-a luat decizia sa sacrificam, adica nu mai facem reparatia capitala, nu mai extindem viata avioanelor MiG-29. Le pastram asa cum sunt. Nu mai putem sa le zburam pentru ca trebuie sa faca reparatia capitala. Si am avut licenta pentru reparatie capitala la MiG-21, asa ca s-a mers pe modernizare a MiG-21. A fost o decizie inteligenta in momentul respectiv.

Chiar modernizat, el mai era un avion de actualitate?

Era un avion pentru care Romania avea licenta. Era un avion de lupta care putea sa faca interceptari si putea sa faca politie aeriana fara niciun fel de problema. Deci misiunea de pace se poate realiza si acum cu MiG-21.

„Intre 1991 si 2002 am fost intr-o situatie foarte delicata. N-am avut acces la tehnologie. Noi am avut pe MiG-21 un GPS comercial, nu GPS militar. N-am avut acces la sistem de navigatie militar. Noi nu eram nicaieri!”

Da, dar o armata nu o faci gandindu-te ca o sa fie pace, te gandesti la ce e mai rau.

Trebuie sa faca fata razboiului. Dar in momentul respectiv noi nu aveam capacitatea sa luam… Alte avioane nu puteam sa luam, nu aveam acces. Deci am fost intr-o situatie foarte delicata. Aveam avioane rusesti…

Cat a durat aceasta perioada foarte delicata din istoria Romaniei?

Din 1991, deci dupa disparitia Pactului la Varsovia, pana la intrarea noastra in NATO. Pana in 2002, pana cand am primit deja acordul sa intram in NATO, noi am fost intr-o situatie foarte delicata. Nu am avut acces la tehnologia din vest. Cand am facut modernizarea MiG-21, noi nu am avut acces la tehnologie pe care ei o aveau, dar Statele Unite nu ne dadeau voie. N-aveam voie sa folosim. Noi am avut GPS comercial, n-am avut acces la GPS-ul militar. Acuratete mai mica. N-am avut acces la sistemul de navigatie militar, care imi dadea o precizie mai mare. In modernizare au fost multe limitari date de neapartenenta la NATO. Noi nu eram nicaieri! A fost bine ca s-a luat decizia, a fost o perioada de tranzitie in care cei care au gestionat partea asta de echipamente, de comunicatii… Am avut acces la cele mai bune mijloace de comunicatii care erau compatibile cu NATO. Asta a fost un punct bun. Am avut acces la sisteme de comanda-control compatibile cu NATO. Noi am avut sisteme de supraveghere a spatiului aerian si de supraveghere maritima compatibile cu NATO dinainte de a intra ca membru in alianta. Deci, cand am intrat, era, deja operationali, adica ce vedeam noi se vedea si de catre comandamentele NATO. Vedeam si noi sistemele lor, si ei pe ale noastre.

Pentru suveranistii care cer iesirea Romaniei din UE si NATO: „I-as intreba cum ar vedea ei rezolvata problema. Avem de aparat un teritoriu, avem de aparat niste resurse, avem de aparat o populatie. Cum o facem? Pentru ca nu ne sunt favorabili cei din jur. Daca avem un conflict cu Rusia, cu Ucraina, trebuie sa fim capabili sa ne aparam. De unii singuri nu putem sa facem lucrul asta”

Aici am am facut trecerea la urmatoarea intrebare. Sa presupunem ca in locul meu ati sta la masa cu doua dintre persoanele, foarte multe in Romania, inclusiv dintre politicieni, care sustin ca n-avem ce sa cautam in NATO si UE, ca ar trebui sa iesim din aceste organizatii si ca de ce aruncam banii pe fereastra bagand miliarde in armament cand noi n-avem scoli si spitale. Ce le-ati raspunde? Dintre acesti politicieni de care v-am spus sunt unii care chiar introduc in Parlament proiecte de legi pe tema asta.

Ar fi greu sa-mi mentin calmul si prima data le-as spune ca sunt iresponsabili.

OK, dar sa presupunem ca ar trebui sa aveti un dialog cu ei. Si sa incercati sa-i convingeti ca gresesc. Plecand de la premisa ca sunt de buna credinta.

Depasind prima reactie, in care as spune lucrul asta, i-as intreba cum ar vedea ei rezolvata problema. Adica noi suntem un stat suficient de mare, in sensul ca avem o populatie de aproape 20 de milioane. Avem de aparat un teritoriu, avem de aparat niste resurse, avem de aparat o populatie. Sa le asiguram siguranta cetatenilor. Cum o facem? Pentru ca nu ne sunt favorabili cei din jur. Exista interese divergente si interese opuse intre noi si vecinii nostri. Pentru a putea sa te impui, trebuie sa ai o capacitate proprie de aparare. Economia romaneasca nu este capabila sa sustina o capacitate proprie de aparare, suficienta pentru a face fata oricarui agresor. Daca noi avem un conflict cu Federatia Rusa, cu Ucraina, trebuie sa fim capabili sa ne aparam. De unii singuri nu putem sa facem lucrul asta. In momentul de fata exista NATO ca institutie, ca alianta? Exista! Exista Uniunea Europeana ca o institutie internationala, ca loc in care mai multe natiuni, mai multe state s-au gandit ca in comun sa construiasca o piata comuna, un loc in care oamenii sa circule liber? Exista! Daca n-ar exista, nicio problema, dar exista! Sa spunem ca noi ne-am izolat si suntem separati.

Sa fim ca Moldova. Am introduce in Constitutie sa fim neutri.

Suntem neutri. Vrem sa ne deplasam. Cetatenii nostri vrem sa se deplaseze sau nu vrem sa deplaseze in Uniunea Europeana. Nicio problema. Nu vrem sa deplaseze, stau aici si nu mai au acces la facultatile de afara, nu mai acces la cunostintele de acolo, raman cu ce putem noi sa construim. Si noi, cu cunostintele noastre proprii, vom face Republica Coreeana Romaneasca mult mai dezvoltata. Ne vom face noi cele mai bune facultati doar pe cunostintele noastre, doar pe ce stim noi sa facem de la Spiru Haret incoace, ca noi, romanii, stim de la Decebal cum se construieste invatamant. Bun. Vom face asta. Vom face noi cele mai bune masini, vom reface industria siderugica, vom face combinate chimice, vom reface toata industria care era inainte de 1990. Cum? Cu cunostinte proprii, cu certificate de calitate, cu licente proprii, ca noi vom reinventa si roata, si apa calda, si aburul si tot. Dar traim intr-o lume in care exista deja lucruri facute. Noi trebuie sa ne racordam in lumea asta, sa intelegem ce s-a facut, sa venim cu ceva nou. Romanii au capacitate creativa, dar nu pe nimic. Nu putem sa pornim de la nimic, nu putem sa facem abstractie ca in momentul de fata deja exista unele lucruri care se fac. Pentru a fi facute trebuie sa ai copyright-ul, trebuie sa cumperi licenta. Ce ar fi insemnat ca noi sa ramanem cu Dacia 1300? Aveam si acum Dacia 1300, pe care o faceam… Probabil ca eram deja la nivelul 1600, nu mai era 1400, ca ultima data eram la 1410. Bun, ii mai puneam rotile, le mai faceam intr-un fel, mai desenam bordul putin, dar tot o Dacia era. Acum avem tot Dacia, dar este din nou pe licenta Renault, adica este in grupul Renault si avem Logan, avem Duster. Unele dintre ele sunt deja cu licenta Dacia, dar din pacate noi nu am stiut atunci cand am facut parteneriat cu grupul Renault, n-am stiut sa ne aparam. Avem Dacia Duster, Dacia Logan care se fac in Maroc, dar noi nu luam banii pentru licenta, ii ia Renault. Nici ceea ce am facut in Romania nu am stiut sa licentiem, sa avem drepturile de autor. Esentialul este sa lucram pe licente pe care le preluam, sa preluam know-how si sa pornim de acolo, sa ne ridicam. Noi putem sa ne ridicam, dar sa nu credem ca din nimic.

„Nu am primit niciodata ordine de la americani! Niciodata! Noi primim din partea aliatilor, din partea Statelor Unite, primim solicitari, primim invitatii, primim recomandari. Culmea e ca nu prea primim nici macar recomandari”

Imi asum in continuare rolul de avocat al diavolului si plec de la niste live-uri pe care le face in Parlament o senatoare care spune mereu: „Uitati-va la astia, slugile Occidentului!”. Dumneavoastra ati condus 4 ani Statul Major General al Armatei Romane. V-ati simtit vreodata sluga americanilor? Care este relatia pe care o are seful Armatei Romane cu omologii lui occidentali?

Acum, fiind membri in NATO, in Uniunea Europeana, suntem la aceeasi masa.

OK, dar exista o o relatie de subordonare?

Fiecare trebuie sa-si cunoasca interesele si trebuie sa stie ce are de facut. Cand te-ai asezat la masa, trebuie sa stii cand iti sustii interesul, cum ti-l sustii ca sa si obtii ce ti-ai propus, dar nu primesti ordin. Este exclus!

Nu exista o stare ierarhica de sus in jos, sa se transmita niste ordine de la Statul Major american catre…

Niciodata! Niciodata! In relatia noastra de… Deci, nu spun de parteneriat, pentru ca parteneriat inseamna ca platim jumatate-jumatate. Nu pot sa spun asta. Noi am fost favorizati in relatia de parteneriat, ca mai mult au platit americanii. N-am platit noi cat au platit americanii. Nu am primit niciodata ordine! Noi primim din partea aliatilor, din partea Statelor Unite, primim solicitari, primim invitatii, primim recomandari. Culmea e ca nu prea primim nici macar recomandari. Adica noi ne-am dori sa primim recomandari de la unii care au mai multa experienta. Chiar am reprosat in multe situatii celor din Statele Unite, din Marea Britanie ca nu ne ajuta mai mult pentru a ne dezvolta o capacitate de aparare credibila cu experienta lor, sa vina sa ne spuna cum ar trebui sa facem. Si ei spun: „Este decizia voastra!”. Deci nu sa se implica! Se implica doar cand le cer explicit: „Vreau sa stiu asta, cum sa fac in punctul asta”. Si acolo spun cum ar face ei.

Bun, alt subiect. De Ziua Aviatiei nu a existat niciun eveniment public. Am vazut acum, ca la Ziua Marinei…

Eu, acum, dupa ce am vazut la Ziua Marinei si ce s-a intamplat pentru Marina, as spune ca imi doresc ca la Ziua Aviatiei sa nu mai vina niciun demnitar. Decat sa vina toti, ca la Ziua Marinei, si sa nu primeasca ce trebuie, prefer sa fie ca Ziua Aviatiei, dar sa aiba ce trebuie.

Ce v-ati gandit cand ati vazut ca vine presedintele si primeste onorul de mana cu sotia si cu ochelarii de soare pe nas?

M-am gandit ca undeva, prin 2015-16, s-a facut o lege a protocolului de stat. Lege care a fost facuta pentru ca de la nivelul Administratiei Prezidentiale sa se stabileasca regulile de protocol. Si ma opresc aici. Deci, regulile de protocol le-au stabilit cei de la Administratia Prezidentiala. Daca presedintele hotaraste ca vine la o activitate de acest fel cu cine vrea el, de mana, dupa gat, cum vrea el, poate s-o faca! Este raspunderea lui! Daca el asa considera ca trebuie sa faca, atunci este liber s-o faca.

Ce-or fi zis colegii dumneavoastra din Marina cand au fost nevoiti sa dea onorul in situatia asta?

Ei si-au respectat ce aveau de facut, adica au dat onorul. Ca adevarati profesionisti, ei si-au facut datoria, adica nu au intors spatele, au raspuns regulamentului, au dat onorul asa cum trebuia sa dea persoanei oficiale.

Seful statului e comandatul suprem al armatei.

Este. Faptul ca ai o anumita pozitie publica nu inseamna ca ai doar drepturi, ci ai si responsabilitati. Si eu cred ca oricine este numit sau ales intr-o pozitie publica, din momentul in care ocupa acea pozitie, are in primul rand responsabilitatile pozitiei pe care o ocupa.

„De Ziua Marinei vom ajunge, la un moment dat, in acest ritm, sa avem doar spectacolul pe care il face Inaltpreasfintitul Teodosie si cam atat. Si poate o garda de onoare care sa mai dea raportul cuiva care va veni in pantaloni scurti”

Si le-a indeplinit acum?

Eu pot doar sa-mi spun parerea despre ce trebuia sa faca presedinte, dar nu asta este are importanta.

Ce ar fi trebuit sa faca?

In primul rand, festivitatile care se organizeaza la Ziua Marinei, de ani buni, au devenit niste festivitati care sunt doar pentru socializare, pentru a obtine locuri in tribuna oficiala. Majoritatea demnitarilor zilei isi pun in joc toate relatiile pentru a avea loc in tribuna oficiala. Cam cum este la a sta in tribuna oficiala la Ziua Nationala. A devenit un eveniment monden. Se fac promisiuni, li se spune celor din fortele navale ca vor avea, ca sunt importanti, ca sunt cei mai buni, cei mai… Si din ce in ce mai putine resurse au cei din fortele navale pentru a face spectacolul pe care il fac ei de obicei de Ziua Marinei. Si vom ajunge la un moment dat, in acest ritm, sa avem doar spectacolul pe care il face Inaltpreasfintitul Teodosie si cam atat. Si poate o garda de onoare care sa mai dea raportul cuiva care va veni in pantaloni scurti. De data asta, totusi, presedintele a venit imbracat elegant, este un lucru bun. Mai multe nu putem sa spunem. Este un eveniment care, cel putin la nivelul Arhiepiscopiei Tomisului, este privit cu mare seriozitate. Si trebuie sa respectam ca ei dau atentie.

O ultima chestiune, domnule general. Pentru ca tot a fost 23 august si s-au implinit 64 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop – Molotov, din 1939, v-as intreba cum ati fi procedat dumneavoastra daca ati fi ocupat functia de sef al Statului Major General al Armatei Romane in iunie 1940, cand a venit ultimatumul Rusiei Sovietice privind cedarea Basarabiei si Bucovinei de Nord? Ce sfat ati fi dat in Consiliul de Coroana tinut de regele Carol al II-lea? Ca Romania sa opuna rezistenta sau sa se predea si sa evacueze respectivele provincii?

Dificila intrebare. Importante erau tratatele bilaterale. In acel moment, puterea care conta in Europa era Germania. Foarte probabil as fi recomandat retragerea din Basarabia si Bucovina de Nord si intarirea aliantei cu Germania.